Erdogan vrea să facă Turcia măreaţă din nou, dar megaambiţiile sale s-ar putea lovi de forţele pieţelor

După obţinerea victoriei în alegeri, pre­­şe­dintele turc Recep Tayyip Erdogan îşi îndreaptă acum atenţia că­tre următorul său obiectiv major. „Cu pu­­terea pe care ne-aţi acordat-o prin vot, cu voia lui Dumnezeu vom atinge îm­­­preună obiectivul pe 2023 al ţării noas­tre“, a declarat Erdogan în faţa mul­ţimilor, scrie Financial Times.

Erdogan plănuieşte de mult să ce­lebreze 100 de ani de la fondarea repu­bli­cii turce în 1923 cu vaste proiecte de construcţii, cum ar fi un nou aeroport şi un program estimat la 13 mld. dolari pen­tru construirea unui canal prin Istanbul.

Însă soarta acestor proiecte, cât şi a în­­tregii economii, va depinde de modul în care va face faţă uneia dintre puţinele forţe constrângătoare ale regimului său rămase. Ambiţiile sale s-ar putea lovi de puterea pieţelor care sunt departe de a fi mulţumite cu modul în care preşedintele turc manageriază economia.

„Erdogan se află în faţa unei dileme uriaşe“, arată Attila Yesilada, analist la GlobalSource Partners. „Trebuie să chel­­tuiască, dar dacă cheltuieşte, in­ves­ti­to­rii internaţionali vor boicota pie­ţele tur­­ceşti. Fie va încerca o metodă com­plet nouă care va băga cu ade­vărat spai­ma în pieţe, fie va trebui să facă unele con­cesii cu privire la aceste proiecte“.

Marile proiecte de con­strucţii au reprezentat un element definitoriu al mandatului de 16 ani al lui Erdogan. Con­strucţiile se află de multă vreme la baza creşterii ridicate a eco­nomiei turceşti.

„Îl ajută cu alegerile pentru că cetă­ţe­nii au acces la servicii mai bune şi trans­port. Există însă şi un apel emo­ţional, prin tema legată de redarea măreţei Turciei“, potrivit lui Soner Cagaptay, autor al The New Sultan: Erdogan and the Crisis of Modern Turkey.

Analiştii pun însă la îndoială capa­ci­tatea Turciei de a susţine astfel de pro­iecte într-o perioadă de temeri în creş­tere privind economia. Erdogan susţine că finanţarea proiectelor nu se face din banii publici.

Multe sunt însă construite prin par­te­neriate public-privat a căror utilizare a crescut puternic în ultimul deceniu. FMI a cerut recent Turciei să asigure „o selecţie strictă“ a acestor proiecte.

Deprecierea puternică a lirei repre­zin­tă cel mai clar semn al îngrijorărilor pie­ţelor. Analiştii se tem că cheltuielile ar putea acţiona ca un stimulent într-o perioadă când economia are nevoie să se „răcească“.

Întrebarea este acum dacă Erdogan se va decide să meargă mai departe cu fo­cusul pe creştere sau va permite o perioadă de austeritate şi reformă.

Inan Demir, economist la Nomura, spune că lui Erdogan îi va fi dificil să-şi retra­gă promisiunile făcute în cam­panie. Totuşi, dacă acesta nu va apleca urechea la avertismentele pieţelor, acestea ar putea avea o reacţie dură pe care economia turcă nu şi-o permite.

Unii cred că Erdogan, indiferent de cât de puternic ar fi acum, nu va avea de ales decât să accepte realitatea economică. Aceştia atrag atenţia asupra deciziei Turciei de a permite în ultimă instanţă băncii centrale să majoreze dobânzile în pofida opoziţiei preşedintelui.