Croaţii cu credite în franci elveţieni îşi savurează victoria împotriva băncilor
Croaţii copleşiţi de datorii uriaşe provenite din credite contractate în franci elveţieni au sărbătorit recent o decizie finală în instanţă în favoarea lor, care a confirmat un verdict pronunţat în urmă cu cinci ani, scrie Balkan Insight.
„Este un exemplu de luptă între David şi Goliat. Un David mic cu viziune şi credinţă poate învinge uriaşul“, a declarat Ines Bojic, avocat pentru Asociaţia Franak, cea care a înaintat procesul împotriva a opt bănci.
Înalta Curte Comercială din Zagreb a respins recursurile băncilor în cazul creditelor contractate în franci elveţieni. Asociaţia Franak a făcut lobby ani la rând pentru drepturile celor cu credite în franci elveţieni în colaborare cu Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din Croaţia, UZP.
Aproximativ 120.000 de croaţi au contractat credite legate de franc în perioada 2005-2008, atraşi de dobânzile mai scăzute. Aceştia au ajuns în pragul dezastrului după ce francul s-a apreciat puternic în mod neaşteptat după criza economică mondială din 2008, apreciere care a dus la o creştere uriaşă a plăţilor în contul acestor credite.
Mai apoi, economişti, avocaţi, matematicieni, experţi din domeniul ştiinţelor politice şi alţii s-au aliat pe internet şi au decis să ia măsuri pentru a-şi îmbunătăţi poziţia şi a obliga băncile să convertească creditele în franci în monedă locală.
În urma ultimei decizii, croaţii pot înainta procese individuale împotriva băncilor pentru a obţine anularea contractelor de împrumut.
Grupurile pentru apărarea drepturilor consumatorilor ceruseră ca băncile să ajute debitorii prin reducerea dobânzilor, dar băncile au refuzat. Drept urmare, asociaţia Franak a lansat acţiuni în instanţă împotriva Raiffeisen, Hypo Alpe Adria, Zagrebacka, Privredna, Erste, OTP, Splitska şi Sberbank.
În 2013, curtea din Zagreb a cerut băncilor să convertească creditele din franci în moneda croată şi să schimbe dobânzile variabile cu unele fixe, arătând că băncile au încălcat drepturile consumatorilor prin neinformarea adecvată a acestora.
Acum, situaţia a fost într-un final soluţionată, iar potrivit unor estimări băncile ar putea ajunge să plătească între 10 şi 15 miliarde de kuna, sau între 1,35 şi 2 miliarde de euro.
Membrii asociaşiei Franak presupun că băncile vor lupta cu toate puterile să se asigure că acest lucru nu se va întâmpla şi de aceea a recomandat tuturor membrilor săi să lanseze procese, angajându-se să-i ajute.