CNP duce PIB-ul pe 2018 la 945 mld. lei, cu 37 mld. lei mai mult faţă de estimările iniţiale, ca să ţină deficitul bugetar scăpat de sub control la sub 3% din PIB

Comisia de Prognoză a modificat brutal PIB-ul estimat pentru 2018 până la 945 miliarde de lei, adică 203 miliarde de euro la un curs mediu estimat de 4,65 de lei, faţă de 908 miliarde de lei estimarea pe care s-a bazat proiectul de buget.

Ca urmare, deficitul bugetar, care a scăpat de sub control pe primele şase luni, are un nou spaţiu de creştere şi se poate încadra mai uşor în limita de 3% din PIB.    

Datele au fost prezentate la sfârşitul săptămânii trecute, odată cu rectificarea bugetară.

Veniturile şi cheltuielile bugetului ge­neral consolidat al statului au fost majorate cu 6 mld. lei după prima rectificare din 2018, iar PIB a fost actualizat pentru 2018 la 945 mld. lei, faţă de 909 mld. lei, estimarea iniţială.

Surpriza e că deficitul bugetar la 7 luni este anunţat la 1,3% din PIB, la puţin timp după publicarea de către Ministerul de Finanţe a execuţiei bugetare pe  6 luni, în care era evidenţiată dublarea deficitului bugetar, până la 1,6% din PIB, doar în luna iunie faţă de mai.

Cheia acestei evoluţii este, de fapt, calculul deficitului relativ la PIB. Noul PIB este mai mare, deci deficitul ca proporţie se micşorează.

Prognoza a actualizat pe site creşterea economică în 2018 la 5,5% şi un PIB nominal pentru anul 2018 de 945 mld. lei, faţă de

930 mld. lei PIB-ul estimat în prognoza de primăvară şi o creştere economică de 6,9%. În prognoza de toamnă, pe care s-a construit bugetul pe 2018, PIB-ul fusese prevăzut la 908 mld. lei, aferent unei creşteri economice de 5,5%.

Iată că, întâmplător sau nu, la aceeaşi creştere de 5,5%, aferentă anului 2018, prognoza estimează un PIB de 945 mld. lei, faţă de 908 mld. lei, estimarea din toamna anului 2017.

Diferenţa este dată de deflatorul PIB, adică evoluţia preţurilor pe baza cărora se calculează Produsul Intern Brut. În prognoza de toamnă deflatorul era de 2,1%, iar în actualizarea din iulie 2018, deflatorul este de 4,3%.

De asemenea, cursul de schimb mediu euro/leu pentru 2018 prevăzut de comisia de prognoză este de 4,65 lei, faţă de 4,55 lei în prognoza de toamnă.

Cele 6 miliarde de lei vor fi distribuite pentru suplimentarea bugetului de pensii publice (890 mil. lei), sănătate (891 mil. lei), educaţie (178 mil. lei), agricultură (185 mil. lei). Cea mai mare parte a banilor, 1,1 miliarde de lei, va merge pentu menţinerea veniturilor comu­nităţilor locale la nivelul din 2017, iar alte 300 milioane de lei vor merge suplimentar la Programul Naţional de Dez­voltare Locală al Minis­terului Dezvoltării.

Transporturile primesc în plus 170 mil. lei. Este pentru prima dată când trans­porturile primesc bani mai mulţi la recti­fica­re şi bugetul acestui minister nu este tăiat.

Premierul Viorica Dăncilă nu a prezentat sursele de creştere a veniturilor la bugetul general consolidat, dar este de presupus că bugetul creşte proporţional cu PIB-ul, estimat la 945 mld. lei, cu 37 de miliarde de lei mai mult faţă de PIB-ul pe care a fost construit bugetul iniţial.

Cert este că premierul îşi asumă o ţintă de deficit de 2,97% din PIB, menţionată subliniat pe o singură pagină din pre­zentarea PowerPoint a rectificării.

De altfel, o prezentare foarte sumară, de 20 de pagini, fără explicaţii cu sursele de venituri su­pli­mentare şi distribuţia exactă a cheltuielilor.

Prezentarea Vioricăi Dăncilă mai men­ţionează credite de angajament de 1,3 mld. lei pentru 10.000 de firme în programul Start-Up Nation, un program pentru sprijinirea industriei cinematografice şi investiţii pentru locuinţe de serviciu, dar fără să dea mai multe detalii.

ANAF mai primeşte 278 mil. lei pentru modernizarea sistemului infor­matic, pentru echipamente vamale şi re­abi­litarea punctelor vamale către Moldova, Serbia şi Ucraina.

În prezentare mai sunt menţionate minis­terele şi instituţiile unde sunt reduceri de alo­cări bugetare ca urmare a „neutilizării banilor alocaţi“, dar fără detalii: Ministerul Apelor, al Tineretului, Cercetării, Ministerul Econo­miei, Energiei, Turismului, Adminis­traţia Prezidenţială şi serviciile speciale.

sorin.pislaru@zf.ro