China a pornit ofensiva comercială africană. Este deja cel mai mare finanţator bilateral al infrastructurii din Africa

Autor: Catalina Apostoiu 05.09.2018

Preşedintele Chinei Xi Jinping s-a angajat să ofere  60 miliarde de do­lari pentru dezvoltarea Africii în urmă­torii trei ani, respingând în acelaşi timp crici­tile potrivit cărora Beijingul încear­că să atragă guvernele africane într-o cap­cană a datoriilor, scrie Financial Times.

La începutul Forumului de trei zile privind cooperarea dintre China şi Africa, summit organizat la fiecare trei ani în Beijing, Xi a decla­rat că ţara sa nu va finanţa proiecte inu­tile, ci se va con­centra pe in­vestiţii viabile co­me­r­cial, sustena­bile, verzi.

Vorbind în faţa repre­zentanţilor a 54 de ţări africane, printre care mai mulţi şefi de stat, acesta a declarat: „Numai chinezii şi africanii pot să decidă dacă această cooperare este bună sau nu“.

Comentariile lui Xi au venit în urma criticilor potrivit cărora China s-a angajat într-o „diplomaţie a datoriilor“, încărcând ţările cu datorii astfel încât acestea să devină datoare politic Beijingului. Într-un editorial publicat de revista Time săptămâna trecută, Grant Harris, fost consilier al lui Barack Obama pe Africa, acuza China de crearea unei capcane a datoriilor pentru guvernele africane credule“. Critici similare au fost for­mu­late şi în Africa. „Cred că devenim un client al Chinei“, declara Patrick Gathara, co­men­tator politic din Kenya.

Beijingul a respins de asemenea criticile potrivit cărora este interesat doar de obţinerea de resurse pentru alimentarea economiei proprii aflate în creştere puternică, că proiectele pe care le finanţează sunt deficiente din punctul de vedere al protecţiei mediului şi că prea mulţi dintre muncitorii pentru acestea sunt aduşi din China în loc să fie folosită forţă de muncă afri­cană, potrivit Reuters.

China a împrumutat ţărilor africane aproxi­mativ 125 miliarde $ în perioada 2006-2016 şi a depăşit SUA drept cel mai mare partener co­mer­cial al Africii în 2009.

Xi a anunţat că noua finanţare de 60 mld $, egală cu cea oferită Africii cu trei ani în urmă, va include un fond special de 5 mld. $ pentru impor­turi din Africa. Compa­niile chineze vor fi de asemenea „încura­jate“ să inves­tească 10 mld. $ pe continent în urmă­torii trei ani. Razia Khan, eco­nomist pe Africa la Stan­dard Chartered Bank, a declarat pentru FT că vede cele 5 mld. $ alocate pentru importuri drept un angajament mai amplu de reechilibrare a comer­ţului.

Angajamentul urmează temerilor exprimate de unii lideri africani cu privire la excedentul comercial masiv al Chinei în relaţie cu Africa.

Khan a remarcat de asemenea angajamentul lui Xi de a anula datoriile unor ţări africane foarte sărace. Aceasta a declarat că pieţele vor urmări cu atenţie dacă China va fi pregătită să restructureze credite pe termen mediu.

Creditele chineze vin în condiţiile în care multe ţări africane sunt din nou în pericol de a intra în incapacitate de plată a datoriilor la peste un deceniu după ce multe dintre acestea şi-au văzut datoriile anulate, scrie BBC.

Cel puţin 40% din ţările cu venituri scăzute din regiune au probleme legat de datorii, avertiza FMI în aprilie.

„Numai în 2017, valoarea noilor contracte încheiate de China în Africa a atins 76,5 miliarde de dolari“, arată Jeremy Stevens, economist Standard Bank. „Totuşi, în pofida unui deficit în continuare ridicat legat de infrastructură înregistrat în Africa, există temeri privitoare la capacitatea în scădere rapidă a ţărilor africane de a-şi plăti datoriile“, remarcă acesta.

China este în prezent cel mai mare finanţator bilateral al infrastructurii din Africa, devansând ADB, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii, IFC, Banca Mondială şi ţările G8.

Africa a înregistrat câştiguri semnificative legate de acordurile încheiate cu China, potrivit lui Michael Kottoh, analist din Ghana, însă „există sentimentul că China este evident marele câştigător“, arată acesta, potrivit BBC.

McKinsey estimează că veniturile generate de firmele chineze din Africa s-ar putea ridica la 440 miliarde de dolari până în 2025.