Amenda record impusă ING readuce în prim-plan problema serioasă pe care Europa o are cu spălarea de bani

Grupul bancar ING Groep NV va plăti o amendă record în Europa de 775 milioane de euro pentru a pune capăt unei anchete desfăşurate de procurorii olandezi cu privire la spălarea de bani, în condiţiile în care autorităţile se luptă să stăvilească fluxul de bani iliciţi după o serie de scandaluri de anvergură, scrie Wall Street Journal.

În aceeaşi zi în care ING încheia acor­dul respectiv, banca daneză Danske Bank şi-a văzut acţiunile scăzând cu 6,5% în urma unui raport care dezvăluia că procurorii locali au descoperit un volum mai ridicat de fonduri ilegale ruseşti transferate prin filiala sa estoniană.

Băncile din întrega lume resimt pre­siuni în creştere de a acţiona pentru a contracara fluxul de bani ilegali trans­feraţi la nivelul întregului sistem financiar mondial.

În ultimul deceniu, Statele Unite  au cercetat cel mai strict băncile din această perspectivă.

Din 2008, SUA au impus amenzi de apro­ximativ 28 miliarde de dolari băncilor ale căror sisteme ineficiente au permis clienţilor să spele bani din ţări ca Mexic, Rusia şi Venezuela.

Prin comparaţie, autorităţile şi procurorii europeni au obţinut mai puţin de 1 miliard de dolari din astfel de cazuri în perioada similară de dinaintea amenzii recente impuse ING.

Recent însă, autorităţile locale şi-au înăsprit poziţia în urma criticilor dure privind supervizarea laxă a unor astfel de tranzacţii.

ING a fost avertizată cu un deceniu în urmă cu privire la laxitatea con­troa­le­lor sale privind spălarea de bani, a de­cla­rat procurorul olandez, în ultimul caz care evidenţiază eşecul controalelor pri­vind spălarea de bani la nivelul întregii UE, de la Letonia la Danemarca.

Amenda impusă ING vine în con­diţiile în care autorităţile europene ana­li­zează înăsprirea controalelor re­gio­nale, iar un oficial familiar cu situaţia a de­clarat că subiectul ar putea fi adus în dis­cuţie în cadrul reuniunii miniştrilor de finanţe din UE din această săptă­mâ­nă, potrivit Reuters.

În cazul Letoniei, care şi-a proiectat centrul bancar ca pod financiar între Rusia şi vest, şi a Danemarcei, autorită­ţile locale conduc anchetele, însă investi­torii se tem de o implicare a autorităţilor americane, care ar duce la amenzi mult mai mari, potrivit analiştilor de la Citigroup, scrie Wall Street Journal.

Europa a realizat unele reforme, însă cooperarea dintre ţări rămâne deficitară, iar Parlamentul European a cerut BCE, care monitorizează marile bănci ale blocului, să-şi intensifice controalele anti spălare de bani, potrivit Reuters.

BCE susţine de multă vreme că puterile sale sunt limitate, însă noi legi nu vor fi probabil adoptate până după alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European.

Într-un raport recent obţinut de Financial Times, autorităţile europene avertizează cu privire la cooperarea deficitară dintre ţări cu privire la stăvilirea fluxului de bani murdari.

În document sunt prezentate o serie de posibile îmbunătăţiri, cum ar fi încheierea unui „memorandum de înţelegere“ cu privire la schimbul de date dintre BCE şi autorităţile naţionale, „centralizarea“ responsabilităţilor diferitelor autorităţi UE sub umbrella EBA. Opţiunile pe termen mai lung include stabilirea unui „mecanism“ la nivelul UE pentru o mai bună coordonare a eforturilor autorităţilor naţionale de supervizare sau opţiunea mai radicală a „centralizării supervizării anti spălare de bani prin intermediul unui organism existent sau nou la nivelul Uniunii care să aibă capacitatea de a pune în practică reglementări armonizate“.