ING România şi-a îmbunătăţit la 3,8%, de la 3,5% prognoza de creştere a economiei României, în 2018

Noua prognoză a ING Bank România este că economia ţării noastre va creşte în acest an cu 3,8%, estimare cu 0,3 puncte procentuale peste nivelul anterior, datorită cifrelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Revizuim creşterea prognozată a PIB-ului României din 2018, de la 3,5% la 3,8%, datorită confirmării unei creşteri uşor peste aşteptările noastre, în trimestrul al doilea al acestui an. Totuşi, nu există prea multe motive pentru a sărbători, deoarece aspectele rămân mai mult pe partea slabă”, se menţionează într-o analiză a ING România, emisă vineri, de ecocomistul Valentin Tătaru.

Acesta se referă la creşterea PIB-ului României din al doilea trimestru al acestui an, care a fost confirmată la +4,2%, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, vineri, de INS, în linie cu datele semnal din 14 august.

„În ciuda revizuirii prognozei noastre în sens ascendent, nu am reuşit să identificăm catalizatorii pentru o creştere convingătoare în trimestrele următoare, în special în lumina recentelor aprecieri privind o încetinire a creşterii economice. Orice creştere puternică şi durabilă a consumului privat nu pare probabilă, în condiţiile în care precedentul impuls fiscal începe să se estompeze. De asemenea, ultimul Index al Sentimentului Economic indică continuarea şi intensificarea tendinţei de moderare. Chiar şi odată cu încetinirea ritmului de creştere al economiei, nu există încă semne convingătoare a vreunei corecţii a dezechilibrelor externe, ceva cu adevărat necesar, deoarece exporturile nete continuă să contribuie negativ la PIB. Dar peste toate, investiţiile continuă să dezamăgească, în ciuda faptului că economia are mare nevoie de investiţii publice şi private. După surprinzătoarea creştere de anul trecut, agricultura ar putea surprinde, din nou, în acest an, dar, de data aceasta, ar putea, la fel de bine, să fie un dezavantaj, deoarece este greu să se evalueze impactul recentelor condiţii meteorologice neobişnuite - seceta din primăvara târzie care afectează culturile de grâu şi ploile abundente şi inundaţiile din primele două luni ale verii -, precum şi recentul focar de pestă porcină africană”, a evidenţiat Tătaru.

De asemeanea, în al doilea trimestru al acestui an, economia ţării noastre a crescut cu +1,4%, păstrând estimările iniţiale, dar economistul de la ING Bank a remarcat o discrepanţă statistică. Singura veste bună a acestei majorări o reprezintă recuperarea consumului privat, care a crescut cu +1,6%, de la trimestru la trimestru, ceea ce a adăugat 1 punct procentual la creşterea trimestrială. În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să dezamăgească, contractându-se cu -1,1%, de la trimestru la trimestru, astfel că a contribuit negativ cu -0,3% la PIB. În plus, exporturile nete s-au redus cu 1,7 puncte procentuale faţă de creşterea totală de +1,4%, „cea mai negativă contribuţie trimestrială din primul trimestru a anului 2014 până în prezent”, a punctat Tătaru.

„Revenind la ofertă şi, din nou, ignorând discrepanţa statistică care, ca de obicei, a avut o mare contribuţie la procentul final, aproape toate componentele au înregistrat contribuţii mediocre. Agricultura şi industria au adăugat 0,2 puncte procentuale şi respectiv 0,3 puncte procentuale la creşterea trimestrială de +1,4%, serviciile au fost neutre, iar sectorul constructiilor a scăzut cu 0,1 puncte procentuale”, a explicat economistul de la ING Bank România.