Uniunea Profesiilor Liberale din România acuză că nu a fost consultată la modificarea legii insolvenţei

Uniunea Profesiilor Liberale din România acuză că nu a fost consultată la modificarea legii insolvenţei prin ordonanţă de urgenţă şi că nicio urgenţă invocată de guvern nu permite încălcarea legilor care cer ca proiectele să fie supuse dezbaterii publice.

„Această ordonanţă de urgenţă a apărut peste noapte, fără ca asociaţiile profesionale care aplică şi au contact direct cu practica să fie consultate. Ni se pare firesc să fim întrebate. Avizul a fost primit pe repede înainte, iar asocialţiile nu au fost întrebate, motiv pentru care Uniunea Profesiilor Liberale din România a făcut astăzi (ieri – n.red.) o plângere către guvern“, a spus Adrian Vascu, preşedintele Adunării Generale a Uniunii Profesiilor Liberale din România (UPLR). Ordonanţa era joi pe masa guvernului, dar, la închiderea ediţiei, nu fusese anunţat dacă a fost adoptată.

Duminică, ministul finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că va modifica legea 85/2014 a insolvenţei. Ministrul a spus că prin acestă ordonanţă de urgenţă îşi propune să aducă bani la bugetul statului, până la sfârşitul anului. Totodată el a menţionat, la o emisiune Digi 24, că modificarea legii insolvenţei este dorită, deoarece firmele în insolvenţă, faliment sau reorganizare au datorii de 63 de miliarde de lei.

„Este o urgenţă (modificarea legii insolvenţei prin OUG - n.red.), deoarece poate să aducă, până la final de an, bani la buget“, a spus Teodorovici la Digi 24, potrivit Mediafax.

„Avem 63 de miliarde de lei în această zonă, firme în insolvenţă, faliment sau reorganizare. Avem cam 28.000 de firme în situaţia asta. Cam o mie şi ceva au plan de reorganizare. 6.000 şi ceva sunt în observaţie de ani de zile.“

Teodorovici a spus că, deşi a recuperat bani de la 28.000 dintre firmele care sunt în insolvenţă, statul nu doreşte neapărat recuperarea banilor, ci „poate statul vrea să iasă sau să le convertească în acţiuni“.

„Cam 1.000 de firme au plan de reoganizare şi 6.000 şi ceva sunt în observaţie“, a precizat ministrul.

„Multe cumulează datorii peste data de intrare în insolvenţă. Este un ajutor incorect faţă de celelalte companii corecte. Şi este şi un fel de ajutor de stat. Am întrebat ANAF dacă au putut opri ca aceste firme să nu intre în insolvenţă. Poate există o lacună legislativă.“

Ce se propune în noua legislaţie a insolvenţei:

→ Înscrierea la masa credală (totalitatea persoanelor care, pretinzându-se creditori ai falitului, şi-au declarat creanţele şi au depus dovezi) cu drept de vot al creanţelor fiscale contestate, care în prezent sunt înscrise fără drept de vot;

→ Planul de reorganizare propune plata a numai 50% din creanţele bugetare negarantate, în condiţiile în care în prezent Fiscul recuperează 4% din creanţele bugetare negarantate;

→ Cererile de trecere la faliment (de la insolvenţă) vor fi judecate în termen de maximum 30 zile, pentru că în present sunt în câteva luni de la depunere;

→ desemnarea Comitetului Creditorilor nu se va mai face în funcţie de creditori aflaţi în relaţii de afiliere cu debitorul insolvent;

→ Dacă firma adună datorii în perioada de reorganizare, administratorul judiciar trebuie să anunţe ANAF-ul în 24 de ore, care îi va bloca conturile în 48 de ore, iar dacă nu îşi achită datoriile, după zece zile să treacă la faliment. În caz contrar, administratorul judiciar este pasibil de amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei.

→ În cazul falimentului, primele creanţe care trebuie plătite vor fi cele bugetare. Fiscul este pe primul loc, apoi salariaţii sau „depozitele eligibile în sensul prevederilor cuprinse în legislaţia privind schemele de garantare a depozitelor“ (dacă este creditor);

→ Firmele care sunt în insolvenţă de mai mult de 5 ani şi au datorii la stat vor trece automat la faliment.