ZF Live: Administrarea proastă şi comerţul online distrug retailul stradal: „Dacă înainte ne cumpăram haine în oraş şi mâncam acasă, acum ne cumpărăm haine de acasă şi mâncăm în oraş”

Autor: Răzvan Botea 23.09.2018

Retailul stradal este afectat de schimbarea majoră care se petrece la nivel mondial, în care „dacă înainte ne cumpăram haine în oraş şi mâncam acasă, acum ne cumpărăm haine de acasă şi mâncăm în oraş”. Dinamica comerţului online afectează atât retailul stradal, cât şi spaţiile industriale, a spus la ZF Live Mihnea Şerbănescu, General Manager Cushman & Wakefield Echinox.

„Retailul stradal în România suferă. Pentru a avea retail stradal ai nevoie de o bună administraţie a străzilor, lucru ce ţine de primării. Mall-urile funcţionează bine pentru că sunt administrate privat. Din păcate, strada noastră, fie că vorbim de Centrul Vechi, fie că vorbim de Dorobanţi, nu e administrată cum trebuie.”

Un aspect al dezvoltării spaţiilor logistice este cererea mare care vine din partea celor care practică comerţul online, în această categorie intrând şi o mare parte dintre retailerii tradiţionali, care au dezvoltat şi o componentă de comerţ online.

„O altă tendinţă din zona spaţiilor logistice este că retailerii care ocupă spaţii mari au tendinţa să-şi construiască facilităţi pe care să le deţină în proprietate. Cel mai bun exemplu este Emag, care finalizează un depozit de peste 100.000 de metri pătraţi în proprietate, pentru simplul fapt că de multe ori nu găseşti în chirie ceea ce ai tu nevoie.”

Pa partea de birouri se poate vedea cea mai bună dinamică din piaţa imobiliară: „Gradul de neocupare al clădirilor de birouri din Bucureşti este de sub 10%, ceea ce este un indicator rezonabil. Pe subzone poate varia, dar nu vedem un pericol în a creşte gradul de neocupare.”

Dacă Bucureştiul deţine 2,7 milioane de metri pătraţi de birouri, centrele regionale (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, etc) deţin doar 1 milion de metri pătraţi, însă acestea vin puternic din urmă şi vor creşte mai repede decât Bucureştiul.

„Pentru companiile care au nevoie de mână de lucru calificată şi educată, aceste oraşe sunt o soluţie foarte bună – avem centre universitare, oameni bine pregătiţi, decenţi în pretenţiile lor. Aceştia găsesc în aceste oraşe un mod de viaţă mult mai plăcut: spun că traficul nu este la fel de aglomerat ca în Bucureşti şi aşa mai departe. Creşterea mai accentuată a oraşelor regionale vine şi din faptul că acolo companiile găsesc o resursă mai bună.”