Conferinţa ZF Branduri Româneşti de la Constanţa. Oamenii s-au săturat să vadă aceleaşi branduri peste tot, vor să experimenteze, iar brandul se construieşte în fiecare zi
♦ Românii caută branduri diferite în piaţă faţă de cele pe care le găsesc peste tot şi vor să experimenteze produse noi, „made in România“
♦ Curajul de a investi şi dezvoltarea permanentă a brandului în pas cu dorinţele consumatorilor duc la creşterea rezultatelor financiare ale businessurilor, au susţinut antreprenorii români care au câteva dintre cele mai importante branduri din zona Dobrogei.
Ziarul Financiar a organizat la Constanţa evenimentul Branduri Româneşti, cu sprijinul Raiffeisen Bank România, la care au participat cei mai mari antreprenori din Constanţa. Evenimentul a ajuns astfel în al treilea oraş - Constanţa, după ce conferinţe dedicate brandurilor locale au mai fost organizate în Cluj şi Iaşi.
Dorinţa de diferenţiere pe piaţă a fost modelul urmat de Laurenţiu Bănescu, co-fondatorul brandului Berea Zăganu, un nume care a apărut în 2013 şi care domină piaţa de nişă în industria berii artizanale nepasteurizată. „Consumatorul este cel care decide. Cred că diferenţierea este ceea ce caută consumatorii. Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeaşi bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toţi oamenii se mută şi caută experienţe, produse noi“, a spus Laurenţiu Bănescu.
Un brand nou pe piaţă „made in Constanţa“ este Techir, un producător de cosmetice dezvoltat de Oana Stan în 2013 ca proiect de licenţă la facultate.
„Brandul are potenţial în piaţă, chiar dacă şi industria cosmetică este foarte aglomerată. Avem un avantaj competitiv pentru că valorificăm apa salină şi nămolul din lacul Techirghiol. Nu am avut un buget la început de branding şi promovare. Industria cosmetică îţi permite să inovezi şi să te diferenţiezi“, a spus Oana Stan.
Felix Daniliuc, executive director Raiffeisen Bank România, a susţinut că responsabilitatea pe care o oferă brandurile româneşti în piaţă îi poate menţine pe români în ţară, precizând că în judeţul Constanţa se simte apetitul oamenilor pentru antreprenoriat.
„În criza forţei de muncă din cauza exodului, a faptului că foarte mulţi români pleacă în altă ţară, brandurile româneşti sunt singura ancoră care mai poate reţine forţă de muncă în ţară“, a spus Felix Daniliuc.
Radu Ruşen, directorul Şantierului Naval Constanţa (SNC), companie specializată în reparaţia şi construcţia de nave, a vorbit de asemenea despre lipsa forţei de muncă, iar soluţia este tot promovarea companiei, susţine el.
„E la fel de important să ne adresăm şi angajaţilor pentru că ne confruntăm cu o lipsă a forţei de muncă şi trebuie să ne promovăm pentru a atrage resurse din piaţa muncii pentru a ne face cunoscuţi, e foarte greu să convingi lumea să lucreze în condiţii grele de muncă“, a spus Radu Ruşen.
Viorel Panait, director general al operatorului portuar Comvex, a spus că inteligenţa tehnică românească poate fi un brand al ţării care să fie recunoscut peste tot, iar oamenii motivaţi dintr-o companie reprezintă un motor pentru acel business.
„Brandul este ceea ce te face de recunoscut, brandingul reprezintă acţiunile pe care trebuie să le faci pentru a putea ajunge la un anumit status de identitate, iar identitatea brandului reprezintă un ansamblu de elemente care caracterizează o firmă“, a mai adăugat Panait.
Despre forţa de muncă a vorbit şi Călin Ile, directorul general al IBIS Continental Hotels, care vrea ca specificul românesc să se păstreze şi în serviciile oferite clienţilor, nu doar în produse, iar acest lucru înseamnă ca antreprenorii să poată angaja personal românesc.
„Este important să vorbim de branding pentru că tursimul atrage prin imagine, prin experienţă. Prima decizie a unui turist e ţara, apoi oraşul, evenimentele sau proximitatea cu centrul de interes şi pe urmă vine alegerea hotelului. Turismul contribuie ca identitate şi aduce investitori. Trebuie să ne gândim şi la alte nişe, iar pentru Constanţa dă o identitate bună şi organizarea de evenimente“, a spus Călin Ile.
În staţiunile româneşti de la Marea Neagră sunt înregistrate peste 800 de unităţi de cazare (hoteluri, vile, pensiuni, mo¨teluri), iar circa 17% dintre acestea sunt în munici¨piul Constanţa (inclusiv Ma¨maia), arată o analiza a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistica. În 2017, la nivelul judeţului Constanţa au fost peste 1,2 milioane de vizitatori.
Călin Ile a mai adăugat că există un trend prin care antreprenorii români care îşi vând businessurile din diferite industrii decid să investească în turism.
Importanţa turismului din perspectiva de brand vine din faptul că turiştii străini interacţionează cu produsele româneşti şi le caută după ce au experimentat deja produsul. Acest lucru poate reprezenta şi o rampă de lansare pentru antreprenorii români de a ieşi pe pieţele din străinătate, susţine Ile.
Un business care se dezvoltă pe alte 20 de pieţe este Constantin Nautics, o companie care se ocupă cu fabricarea brăţărilor.
Lucian Gherghiţă , administratorul companiei, aşteaptă afaceri de peste un milion de euro şi continuă extinderea pe pieţele externe.
„Canalele noastre principale de promovare sunt cele din online, ne axăm pe reţelele sociale. De un an am început diverse colaborări şi cu magazine cunoscute, Inmedio, 5 to go, benzinăriile Mol. Am încercat să mergem acolo unde sunt clienţiii noştri, am fost la festivalurile de muzică. Suntem printre puţine dintre brandurile româneşti care activează în 20 de ţări. Anul acesta lansăm piaţa din Rusia şi aşteptăm să ne iasă marca şi în Statele Unite“, a spus Gherghiţă.
Şi Derpan, producător român de croissante, a pariat pe pieţe externe, ajungând al doilea jucător din piaţă atât în Români, cât şi în Bulgaria.
„Nu e o reţetă sigură pentru construcţia unui brand. Depinde unde vrei să te poziţionezi cu brandul, la categoria de preţ low sau la preţ mai mare.La brandurile cu preţ mare trebuie să ai calitate, design al ambalajului, să mergi în publicitate,un buget între 7 şi 10% în piaţa de alimentare. Clienţii mei sunt consumatorii de croissante. Produc 250.000 de bucăţi pe zi, trebuie să găsesc tot atâţi clienţi în fiecare zi“, a spus Valentin Ancuţa.
Omer Susli, proprietar Homelux, care a deţinut reţeaua de bricolaj Praktiker, a subliniat nevoia de curaj pentru antreprenorii români, care trebuie să investească în brandul companiei fără a sta pe gânduri.
„Ca să faci un brand trebuie să ai curaj. Trebuie să avem curaj să investim în branding. Ca să creezi un brand trebuie să intri în sufletul şi în creierul tuturor oamenilor. Fiecare leu investit în publicitate vine înapoi“, a spus Susli.
El investeşte în prezent într-un nou proiect, Homelux, prin care începând cu luna octombrie va pune pe piaţă magazine în care se vor găsi articole pentru casă.
Cel mai important rezultat pentru un brand este loialitatea clientului, susţine Vlad Ciprian, directorul general al producătorului de cămăşi Braiconf, care crede că nu există o reţetă pentru a crea un brand, ci o strategie dezvoltată pas cu pas, în fiecare zi.
„Un client mulţumit te va recomanda în cercul de prieteni. Reţeta de succes este să-ţi transformi clienţii în influenceri. Zona de branding are un impact major în vânzări, cifra de afaceri, de acolo porneşte succesul unui business. În România, în cazul unui brand nu se vorbeşte despre valoarea brandului, care poate să depăşească mult valoarea companiei“, a mai spus Vlad Ciprian.
Zoe Ghiuri, care deţine Crama Rasova, a spus că în dezvoltarea unui brand, creativitatea este mai importantă decât bugetul de marketing, idee susţinută de Faruk Erduran, managerul Şcolii Spectrum Constanţa, care a precizat că nu are un buget pentru a se promova, ci se bazează pe imagine ape care businessul o are în piaţă.
Magda Bei, proprietar Graphtec Design, un juc“tor din industria mobilei, a spus că în Constanţa există în continuare o reticenţă de a investi în brand.
„În Constanţa sunt foarte puţine branduri care ştiu să-şi facă promovarea în 2018. Aavem potenţial, sunt oameni harnici, dar cultura de piaţă aproape nu există“, a spus Magda Bei.
Judeţul Constanţa se afla pe locul şase în topul naţional ca nivel al cifrei de afaceri înregistrate de companii, cu 42 de miliarde de lei în 2016. În judeţ activează peste 27.000 de companii care aveau în 2016 un număr total de circa 135.000 de salariaţi, arată datele de la Registrul Comer¨ţului.
Felix Daniliuc, executive director Raiffeisen Bank România
♦ Brandurile reprezintă un exemplu clar de responsabilitate. În criza forţei de muncă din cauza exodului, a faptului că foarte mulţi români pleacă în altă ţară, brandurile româneşti sunt singura ancoră care mai poate reţine forţă de muncă în ţară.
♦ Constanţa e centru regional pentru Raiffeisen, a doua cea mai bună performanţă de la nivelul ţării ca volume de creditare din ţară, după Bucureşti. Este evidentă efervescenţa, nivelul de profesionalism, determinare, de a avea afaceri cu perspectivă.
♦ Responsabil este să te întâlneşti cu clienţii şi să nu vorbeşti câte credite poţi da, ci să ai clienţi care să spună că datorită băncii au ajuns în punctul în care au dezvoltat un business.
Ce au declarat invitaţii prezenţi la conferinţă
Radu Ruşen, directorul Şantierului Naval Constanţa
♦ Şantierul Naval Constanţa reprezintă un brand de tradiţie. Nu s-a pus problema ca numele societăţii să se schimbe pentru că noi credem că este un pol de putere economică. Am încercat să consolidăm tradiţia brandului Şantierul Naval Constanţa, care este un brand construit pe oameni care lucrează în societate de generaţii.
♦ În general, activitatea Şantierului Naval Constanţa nu este adresată publicului larg, este business to business şi ne-am concentrat pe dezvoltarea relaţiei cu potenţiali clienţi din construcţia de nave. Am decis ca în dezvoltarea brandului, în loc să ne axăm pe elemente de vizibilitate, logo, publicitate, să ne axăm pe elemente de valoare adăugată pentru clienţii noştri.
♦ E la fel de important să ne adresăm şi angajaţilor pentru că ne confruntăm cu o lipsă a forţei de muncă şi trebuie să ne promovăm pentru a atrage resurse din piaţa muncii pentru a ne face cunoscuţi, e foarte greu să convingi lumea să lucreze în condiţii grele de muncă.
Viorel Panait, director general Comvex
♦ Brandul este ceea ce te face de recunoscut, brandingul reprezintă acţiunile pe care trebuie să le faci pentru a putea ajunge la un anumit status de identitate, iar identitatea brandului reprezintă un ansamblu de elemente care caracterizează o firmă.
♦ Toate terminalele porturare sunt diferite, dar punctul comun este că toate vor să facă bani. Prin urmare, eficienţa generează diferenţe.
♦ Ce am făcut în materie de brand a fost ca în mod activ să dezvolt categoria de servicii care sunt de natura succesului comercial, branduri de materiale gata croite pentru utilizarea in ind diferită, dar pentru a respecta şi condiţiile de mediu.
♦ Inteligenţa tehnică românească este capabilă de lucruri care pot fi recunoscute peste tot. E important să înţelegem care sunt valorile. Primul pe care trebuie să-l menţionăm este lucrul cu oameni motivaţi care sunt integraţi într-o activitate. Este important să avem echipe, oameni motivaţi, un vector care să însufleţească acele echipe.
Călin Ile, director general IBIS Continental Hotels
♦ Este important să vorbim de branding pentru că tursimul atrage prin imagine, prin experienţă. Prima decizie a unui turist e ţara, apoi oraşul, evenimentele sau proximitatea cu centrul de interes şi pe urmă vine alegerea hotelului.
♦ Din ce în ce mai mult mergem pe ideea de autentic, să se promoveze brandurile locale. Brandurile româneşti au ocazia să-şi testeze produsele cu prima experienţă a turistului străin, care va solicita produsul şi cu alte ocazii şi îi va da curaj antreprenorului să iasă pe alte pieţe.
♦ Trebuie să găsim soluţii la problema forţei de muncă pentru a ne păstra autenticul şi în servicii, nu doar în produse. Turismul contribuie ca identitate şi aduce investitori. Trebuie să ne gândim şi la alte nişe, iar pentru Constanţa dă o identitate bună şi organizarea de evenimente.
♦ Antreprenorii români care şi-au făcut afaceri în alte domenii vând businessurile lor şi investesc în turism.
Lucian Gherghiţă, administrator al Constantin Nautics
♦ Credem că în domeniul în care activăm, cel mai valoros activ este brandul. Avem 40 de mărci sub umbrela Constantin Nautics şi în ultimii doi ani ne-am axat pe extinderea internaţională. Aşteptăm 1 mil. euro în România.
♦ Canalele noastre principale de promovare sunt cele din online, ne axăm pe reţelele sociale. De un an am început diverse colaborări şi cu magazine cunoscute, Inmedio, 5 to go, benzinăriile Mol. Avem şi magazine proprii în Constanţa, dar am încercat să ne concretizăm businessul în jurul Bucureştiului şi în împrejurimi.
♦ Suntem printre puţinele branduri româneşti care activează în 20 de ţări. Anul acesta lansăm piaţa din Rusia şi aşteptăm să ne iasă marca şi în Statele Unite. Cred că este important să se pună accent pe brand.
♦ Am încerat să mergem acolo unde sunt clienţiii noştri, am fost la festivalurile de muzică.
Omer Susli, proprietar Homelux
♦ Ca să faci un brand trebuie să ai curaj. Când am luat Praktiker avea 20 milioane de euro pierdere. Am băgat 6 milioane de euro în publicitate când compania mergea în pierdere. Anul următor am închis bilanţul cu 20 milioane de euro profit. Trebuie să avem curaj să investim în branding. Ca să creezi un brand trebuie să intri în sufletul şi în creierul tuturor oamenilor. Fiecare leu investit în publicitate vine înapoi.
♦ Home Lux va fi un brand românesc, deschidem în octombrie două magazine la Ploieşti şi Focşani, targetul este de 20 de magazine în următorii ani
♦ Trebuie să faci un brand din ce îţi place ţie.
♦ Ţările europene au mult mai multe branduri. La toate companiile avem 3,5% până la 6% din cifra de afaceri investiţi în promovare.
♦ Homelux e un proiect nou, ambiţios, nu există în România, este un proiect de la zero creat de noi, unde o să găsiţi de la preş până la televizor, de la frigider până la pahare. Orice produs pentru casa unui român se va găsi în magazin.
Vlad Ciprian, director general Braiconf
♦ O construcţie strategică, pas cu pas, duce la loialitatea clientului, cel mai important lucru pentru un brand. Un client mulţumit te va recomanda în cercul de prieteni. Reţeta de succes este să-ţi transformi clienţii în influenceri.
♦ Nu există o reţetă sau o delimitare în timp. Brandul trebuie construit în fiecare zi din fiecare acţiune pe care o faci, mai pui o cărămidă la brandul pe care îl ai.
♦ Am experienţa unui brand construit de la zero, iar zona de branding are un impact major în vânzări, cifra de afaceri, de acolo porneşte succesul unui business. În România, în cazul unui brand nu se vorbeşte despre valoarea brandului, care poate să depăşească mult valoarea companiei.
♦ Braiconf a fost prezent de mulţi ani, avem o afinitate pentru ceea ce este local, naţional. Prima cămaşă a fost făcută în 1950, avem o experienţă de peste 60 de ani în piaţă, dar pentru Brăila, Braiconf este un pilon de stabilitate economică. Avem aproape 1.000 de angajaţi.
Zoe Ghiuri, proprietara Cramei Rasova
♦ Am încep construcţia în 2014, a durat un an şi 5 luni, am cules prima recoltă în 2015, anul acesta suntem la a patra recoltă. Nu ne este frică să investim.
♦ Am adus vinificatori şi specialişti din Italia, viticultori din Cluj şi am încercat să facem ceva îndrăzneţ.
♦ Când vine vorba de brand, nu bugetele fac diferenţa, ci creativitatea. Au fost şi bugete cheltuite degeaba. Când se combină cu creativitate, rezultatul se vede altfel.
♦ Străinii sunt fascinaţi să guste varietăţi româneşti, începem să avem turişti străini, sunt curioşi. Lucrăm la nivel de marketing astfel încât clientul să ne aleagă pe noi.
Faruk Erduran, manager Şcoala Spectrum Constanţa
♦ Lumina Educational Institutions a fost fondată în Constanţa în 1993. Educaţia privată nu exista, am fost printre primii în această piaţă.
♦ Lumina a devenit un brand în educaţie pentru că am început devreme în această piaţă, după Revoluţie, când nişte profesori turci au venit în România pentru a deschide şcoli. Oamenii care au fondat şcoala sunt profesori, nu antreprenori.
♦ Aveţi nevoie de oameni educaţi pe care să-i angajaţi în businessuri. Avem 2.000 de absolvenţi din şcoala noastră. Din păcate, mulţi dintre ei merg să studieze în străinătate. Ar fi un câştig pentru România dacă am putea să-i aducem înapoi în România să-şi continue carierele.
♦ Nu avem buget pentru a ne promova şcolile. Promotorii noştri sunt studenţii. Nu avem nevoie să facem asta pentru că oamenii nu vor veni doar dacă vor vedea numele şcolii pe stradă.
Laurenţiu Bănescu, cofondator Berea Zăganu
♦ Suntem creatorii unui brand românesc autentic de la zero, ideea iniţială a fost să creăm un brand care să ne diferenţieze. Noi facem bere artizanală nepasteurizată de cinci ani, ideea a venit din dorinţa de a crea un brand şi din frustrarea că piaţa era invadată de beri din import, iar în România nu existau decât beri cu acelaşi profil de gust care nu se diferenţiau cu nimic una de cealaltă.
♦ Avem şase reţete de bere şi urmează să creăm încă patru. Vrem să redefinim ceea ce înseamnă ideea de bere astfel încât oamenii să savureze un pahar de bere. Există beri aromate, colorate, vrem să le dăm oamenilor şansa să experimenteze şi altceva.
♦ Consumatorul este cel care decide. Cred că diferenţierea este ceea ce caută consumatorii. Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeaşi bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toţi oamenii se mută şi caută experienţe, produse noi.
Magda Bei, proprietara Graphtec Design
♦ Noi nu avem probleme cu forţa de muncă pentru că am lucrat alături de angajaţi, în hala de producţie, unde fiecare dintre ei m-a învăţat fiecare element de producţie. Cu cât te îndepărtezi mai tare de oameni, cu atât brandul suferă.
♦ Ne-am dorit internaţionalizarea după 20 de ani pe piaţă. Vom fi câţiva pionieri în piaţă care vom demonstra că se poate. Ritmul cu care compania înaintează este ritmul celui de pe urmă om din compania ta.
♦ Pe mine m-a motivat responsabilitatea de a deveni lider de piaţă şi nu m-a interesat că cel mai mare competitor este de 50 de ori mai mare. În Constanţa văd o reticenţă din punctul de vedere al brandingului. Este şi lipsă de experienţă, avem potenţial, sunt oameni harnici, dar cultura de piaţă aproape nu există. În Constanţa sunt foarte puţine branduri care ştiu să-şi facă promovarea în 2018.
♦ Magazinele online vor fi businessul nostru în viitor.
Oana Stan, cofondatoarea Techir
♦ Techir este un brand tânăr, care a crescut organic. La finalul lui 2013 am lansat în piaţă brandul cu 3 produse, acum avem 40 de produse.
♦ Avem 130.000 euro cifră de afaceri, ne-am propus pentru anul acesta o creştere de 35%. Brandul are potenţial în piaţă, chiar dacă şi industria cosmetică este foarte aglomerată. Avem un avantaj competitiv pentru că valorificăm apa salină şi nămolul din lacul Techirghiol. Nu am avut un buget la început de branding şi promovare.
♦ Odată cu construcţia fabricii, businessul devine foarte complex. Industria cosmetică îţi permite să inovezi şi să te diferenţiezi.
♦ Nu am avut buget de promovare, dar am avut încredere în potenţialul brandului.
♦ Am trecut printr-un proces de rebranding, am îmbunătăţit sigla, ne-am definitivat câteva elemente cheie despre identitatea brandului.
Valentin Ancuţa, proprietar Derpan
♦ Businessul a evoluat greu în primii cinci-şase ani. Suntem numărul doi în România şi Bulgaria. Cifra de afaceri anul acesta va fi de 11-12 mil euro.
♦ Nu avem probleme în a găsi oameni. Nu e o reţetă sigură pentru construcţia unui brand. Depinde unde vrei să te poziţionezi cu brandul, la categoria de preţ low sau la preţ mai mare.
♦ La brandurile cu preţ mare trebuie să ai calitate, design al ambalajului, să mergi în publicitate,un buget între 7 şi 10% în piaţa de alimentare.
♦ Multinaţionalele vin cu formule sigure de afară în care ştiu cât trebuie să scoată. Ca antreprenor român, e greu să gândeşti singur acest lucru.
♦ Clienţii mei sunt consumatorii de croissante. Produc 250.000 de bucăţi pe zi, trebuie să găsesc tot atâţi clienţi în fiecare zi.
♦ Anii 2004-2006 se uitau la preţ, acum se uită la calitate. Se uită să-i arăţi un design atrăgător.
♦ Nu am ajuns la maximum pe piaţa de croissante.
► Partenerul celei de-a treia ediţii a evenimentului Branduri Româneşti, de la Constanţa, a fost Raiffeisen Bank România, partenerii media ai evenimentului au fost RePatriot, Romanian Business Leaders, Uniunea Naţională a Patronatului Român, Ziua de Constanţa, iar parteneri suport au fost Crama Rasova şi Techir.