Conferinţa ZF Agricultură, octombrie 2018. Producţiile bogate de cereale obţinute în 2018 au fost umbrite de prezenţa virusului pestei porcine africane

„Anul acesta s-au realizat peste 10,2 milioane de tone de grâu. Grâul, orzul şi orzoai­ca au fost cele trei culturi care au avut producţie mai mare în acest an faţă de anul trecut”, a spus ieri Petre Daea, prezent la conferinţa ZF „Agri­cultura, sol fertil pentru creşterea economică a României“, un eveniment susţinut de  CEC Bank, Adama, Aqua  Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.

Rezultatele bune din sectorul vegetal au fost însă umbrite de pesta porcină africană, o molimă care este departe de a fi eradicată, deşi ministrul agriculturii, Petre Daea, susţine că numărul de focare din Români s-a redus,  iar  în unele gospodării au fost introduşi porcii santinelă. „În acest moment, numărul de focare s-a redus. Sunt judeţe întregi unde boala nu a mai recidivat, iar la Bihor şi Satu Mare am trecut în etapa a doua, să vedem dacă recidivează boala, cu instalarea purceilor santinelă”, a spus ministrul agriculturii.

Teodora Chesnoiu, şef  Serviciu de Combatere a Bolilor din cadrul ANSVSA, susţine că în fiecare săptămână apar noi focare de pestă porcină africană, în  prezent în România evoluând aproape 1.000 de focare, în 13 judeţe din ţară.

„Se observă o scădere a numărului de focare, nu au mai fost raportat săptămânal un număr foarte mare. Pe partea de nord-vest în ultima lună numărul focarelor a rămas acelaşi. Bihor se pregăteşte de stingerea unor focare”, a spus Teodora Chesnoiu.

Pe lângă combaterea pestei porcine africane, o problemă stringentă a agriculturii româneşti, fermierii români trebuie să iasă din cursa exportului de materii prime, o altă pro­vocare ce se impune rezolvată pentru a putea progresa. Un exemplu de reuşită în acest sens este Agroserv Măriuţa, o fermă de vaci de lapte din judeţul Ialomiţa, care anul acesta a făcut pasul de la producţie la procesare prin înfiin­ţarea fabricii de lactate Lăptăria cu Caimac.

„Am investit peste 6 mil. euro, în momentul acesta vindem în principal în Bucureşti  şi în alte şase oraşe ale ţării. Ne interesează să ne extindem către alte două reţele mari pentru a ne atinge capacitatea de producţie şi ne interesează să ajungem şi în ţară pentru următorul an. În următoarea perioadă vrem să exportăm, în Germania, ţările scandinave şi Orientul Mijlociu”, a spus Adrian Cocan, manager proiect Lăptăria cu Caimac.

De intermediari şi angrouri a scăpat şi Nasul Roşu, un producător de legume ecologice din Palanca, judeţul Prahova, care şi-a deschis în 2018 propriul magazin de legume, după ce anterior vânzarea se realiza prin livrări directe spre clientul final. „Anul trecut făceam livrări, însă modelul de business s-a schimbat din cauza traficului infernal din Bucureşti. Dacă anul trecut făceam 30 de livrări pe zi, anul acesta facem numai 15. Am deschis magazinul unde oamenii vin şi îşi ridică comenzile şi cumpără de la noi”, a spus Alina Constantinescu, fondator al producătorului Nasul Roşu.

La o valorificare superioară a producţiei a trecut şi producătorul de preparate din peşte Quality Natural  din Suceava,  care a intrat cu brandul Valeputna în retail, HoReCA, precum şi în magazinele şi bistrouri proprii.

„Au apărut fondurile europene, am aplicat, am intrat pe piaţă în 2016. Am considerat că acel produs trebuie pus pe piaţă, am spus că facem peşte afumat, dar am ajuns să facem 70% din producţie nişte pateuri din păstrăv. Târgurile au fost primul canal de vânzare şi astfel am cunoscut potenţialii cumpărători”, a spus Florin Irimescu, proprietar al Quality Natural.

Anul trecut, deficitul comercial din sectorul agroalimetar, adică diferenţa dintre importuri şi exporturi, se ridica la circa 970 mil. euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Petre Daea, ministrul agriculturii

♦ În acest moment, numărul de focare s-a redus. Sunt judeţe întregi unde boala nu a mai recidivat, iar la Bihor şi Satu Mare am trecut în etapa a doua, să vedem dacă recidivează boala, cu instalarea purceilor santinelă. Trebuie să urmărim măsurile de securitate pentru a preveni situaţii deosebite, aşa cum am avut.

♦ Anul trecut, am avut o talie mai înaltă, anul acesta o talie mai scurtă, mai puţine paie, dar mai multe seminţe. Drept urmare, anul acesta s-au realizat peste 10,2 milioane de tone de grâu. Grâul, orzul şi orzoaica au fost cele trei culturi care au avut producţie mai mare în acest an faţă de anul trecut.

♦ Pe data de 16, minutul 1, vom da drumul la subvenţii. Mulţi spun că banii de la Uniunea Europeană se aduc uşor. I-aş ruga pe cei care afirmă acest lucru să vină în minister să vadă ce eforturi mari se fac pentru aceşti bani.

Ce au declarat invitaţii prezenţi la eveniment

Alina Constantinescu, fondator Nasul Roşu, producător de legume şi fructe ecologice din judeţul Prahova

♦ Anul trecut făceam livrări, însă modelul de business s-a schimbat din cauza traficului infernal din Bucureşti. Dacă anul trecut făceam 30 de livrări pe zi, anul acesta facem numai 15. Am deschis magazinul unde oamenii vin şi îşi ridică comenzile şi cumpără de la noi. Avem deschis magazinul de joi până sâmbătă, iar în restul zilelor lucrăm la fermă, unde locuim cu familia. În Bucureşti venim strict pentru a livra şi pentru a ne cunoaşte oaspeţii.

♦ Culegem dimineaţa şi aducem omului legume pe care acesta le poate mânca la pranz în aceeaşi zi în care sunt culese.

♦ Dacă anul trecut când livrăm consumatorii erau reticenţi în ceea ce priveşte legumele ecologice, care pot avea imperfecţiuni estetice, anul acesta oamenii chiar caută acest tip de produs, care să aibă urmele artizanatului şi manufacturii.

Adrian Rădulescu, membru cooperativa agricolă Integrată Ţara Mea, furnizor de produse agricole pentru Kaufland

♦ Noi, românii, mâncăm 85% peşte de import, deşi suntem cea mai mare ţară din Europa după suprafaţă de apă dulce.

♦ Singur este foarte greu, şi astăzi sunt aici pentru că sunt membru al acestei cooperative. Poţi să înveţi să produci, să faci producţie de calitate, dar cel mai greu este să vinzi. Pentru că dacă vinzi în pierdere, păţeşti cum am păţit noi cu cooperativa Muntenia. Când ajunseserăm o forţă, am fost destructuraţi.

♦ Cooperativa Ţara Mea a ajuns la aproape 600 de membri, în special în zona de sud a ţării. Majoritatea sunt pe legume, dar pe porcul românesc s-a făcut un program prin care ajută fermierii. Cooperativa a realizat ceva extraordinar: un preţ de piaţă pe care îl comunică fermierilor.

♦ Mâncăm carne de vită la preţuri exorbitante. Dacă l-am produce aici, ar fi mai ieftin. Din cei 4,4 milioane de porci pe care îi îngrăşăm în România, 2,4 milioane sunt produşi aici, restul sunt cumpăraţi din UE. Există acum o lege pentru pasăre şi porc. Puii de o zi se cumpără în proporţie de 80% de afară. Sunt investiţii foarte mari, lucruri foarte greu de făcut.

♦ Micii agricultori nu vor avea nicio şansă. Este nevoie de cooperativă, pentru că trebuie să intri în supermarket, să vinzi. Cooperativa este singura şansă pentru ceea ce înseamnă micul agricultor.

Paul Kmen,director general adjunct, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

♦ APIA a reuşit să facă plăţi către fermieri în valoare de 2,8 mil. euro în 2017.

♦ Anul acesta avem o hotărâre de guvern pentru cuantumurile care se vor plăti în 2018, iar la 16 octombrie începem plata efectivă a avansului, deja prelucrăm dosarele, banii vor intra în conturi în zilele următoare.

♦ În ceea ce priveşte campania din 2017, cele mai mari subvenţii au fost la sere şi solarii şi cartofi, pe cap de vaci de lapte şi bovine de carne.

♦ Politica privind plafoanele acordate pe sectoare şi pe tipuri de produse se face la minister cu datele furnizate de APIA. Unde există subvenţii mai mari, există un interes mai mare, urmând ca în general anul următor solicitările să crească şi în funcţie de acest lucru se acordă plafoanele.

Alexandru Gheorghe, proprietar Somalex

♦ Este diferenţă între preţul la care vindem noi produsele către traderi şi preţul de pe piaţa internaţională. Din analiza comparativă, având în vedere că parte din producţie este destinată preponderent exportului, diferenţa de preţ dintre piaţa internă şi externă este de până la 20%.

♦ Dacă am avea desfacere internă,  s-ar forma un preţ local comparabil cu cel internaţional, pentru că materia primă este aceeaşi.

♦ Dacă ar fi stimulată industria de prelucrare a produselor agricole, s-ar prelucra superior produsele agricole şi s-ar obţine profituri suplimentare.

♦ La grâu a fost un puseu în iulie, când preţul la grâu a explodat, dar a ţinut două săptămâni. Cine a prins piaţa a avut de câştigat.

Emil Dumitru, preşedinte Federaţia Naţională Pro Agro

♦ Chiar dacă plătim la timp subvenţiile, exportăm materia primă, deci exportăm subvenţii.

♦ Importul de carne pe primele cinci luni ale anului 2018 a fost de 380 mil. euro.

♦ Trebuie să înţelegem că degeaba facem investiţii în şcoli, în dezvoltare rurală, dacă satul românesc începe să se depopuleze.

♦ E o diferenţă de preţ pe ce înseamnă vânzarea, valorificarea cerealelor în bazinul Mării Negre, este generată că n-avem organizare, avem o infrastructură deficitară. E inadmisibil să transportăm cereale cu 17 km pe oră în 2018.

♦ Programul naţional de dezvoltare rurală ar trebui altfel gândit, pentru că nu vom fi competitivi.

♦ Degeaba ducem tomata în piaţă, pentru că avem din ce în ce mai puţini consumatori. Agricultura României şi industria alimentară pot să arate mult mai bine după 2020 dacă vom face politici agricole, nu agrare.

Octavian Petrescu, director comercial RodBun

♦ Producţiile au fost bune, am avut un an bun, dar rezultatele fermei din Iaşi nici nu se compară cu cele ale fermei din Călăraşi, sunt diferenţe majore între zonele din ţară.

♦ România s-a dezvoltat. Nu ne dăm seama când mergem în vest, ci când mergem în Republica Moldova.

♦ Cred că România are trei mari domenii în care poate excela, industria automotive, cu precizarea că aici nu controlăm sistemul foarte bine, nu e un business românesc, agricultura şi industria IT.

♦ Vrem să digitalizăm cât mai mult agricultura. Avem două proiecte de contabilitate digitală online, vrem ca fermierul să aibă acces online la informaţii, să aibă o platformă de inputuri, acces uşor la finanţări şi să primească educaţia fiscală şi de management.

♦ Cred că fermierul are nevoie de o educaţie de business, formatori de opinie prin care să le arate ce să facă. Trebuie o altfel de susţinere, la noi funcţionează puterea exemplului.

Sergiu Gorban, proprietar Transylvania Invest

♦ Zootehnia este importantă pentru noi, dar este sănătos să stăm pe mai multe industrii când folosim cereale, pentru că atunci când ai o problemă, fiecare reacţionează diferit.

♦ Cât timp suntem exportatori, stăm la mâna preţului din afara ţării.

♦ Trebuie să avem o infrastructură sănătoasă. în partea de vest depozitele sunt pline pentru că s-a rupt firul de cale ferată de la Craiova şi nu mai pot transfera marfa către Constanţa.

♦ Pentru partea vegetală este un an bun, dar suntem ţara din UE care face cei mai mulţi kilometri cu marfa de la fermier la procesator.

Teodora Chesnoiu, şef servicii controlul bolilor, ANSVSA

♦ Se observă o scădere a numărului de focare de pestă porcină, nu a mai fost raportat săptămânal un număr foarte mare.

♦ Au fost 350.000 porci ucişi în focare. Prin măsura de ucidere preventivă - încă 48.000 de porci.

♦ Măsurile de biosecuritate trebuie respectate. Nu e reglementat numărul de animale care poate fi deţinut de fiecare gospodărie în parte, ANSVA are înregistrate doar tipurile de exploataţie care pot exista din punct de vedere sanitar.

♦ Nu este voie să se facă vânzări dintr-o gospodărie. ANSVSA a transmis că această activitate e înterzisă, sunt făcute controale.

Cătălin Ene, administrator Macro Suin

♦ România este ţara cu cele mai multe exploataţii nonprofesionale (gospodării) din Europa, la noi sunt 75% din exploataţiile nonprofesionale din Europa. Legislaţia este una extrem de permisivă.

♦ Realitatea din teren e alta. România e o piaţă paralelă cu ce ar trebui să se întâmple. Toată lumea creşte porci indiferent cum şi de aici e haos. ANSVSA se implică inexistent.

♦ Virusul pestei porcine nu o să se termine curând, va ţine ani de zile daca nu se iau măsuri imediate.

♦ Animalele la târguri se vând în portbagaje, pe trotuar, comerţul merge înainte. Realitatea o vedem pe internet, pe OLX. în Polonia s-au oferit subvenţii să nu mai crească porci acasă din subvenţii de la UE.

Adrian Cocan, manager de proiect Lăptăria cu Caimac

♦ Am investit peste 6 mil. euro, în momentul acesta vindem în principal în Bucureşti  şi în alte şase oraşe ale ţării. Ne interesează să ne extindem către alte doua reţele mari pentru a ne atinge capacitatea de producţie şi ne interesează să ajungem şi în ţară pentru următorul an. în următoarea perioadă vrem să exportăm, în Germania, ţările scandinave şi Orientul Mijlociu.

♦ În România există o piaţă pentru produsele de înaltă calitate, însă partea de logistică a ajuns într-o stare destul de rea din cauza infrastructurii şi a logisticii privind partea de frig.

Florin Irimescu, proprietar Quality Natural

♦ Târgurile au fost primul canal de vânzare şi astfel am cunoscut potenţialii cumpărători. Am început să ne facem nişte puncte de lucru.

♦ Nu poţi să creşti un business fără să ajungi în hipermarketuri. Suntem prezenţi în Mega Image. Nu ne propunem să devenim de masă, suntem limitaţi de capacitate de producţie, însă prezenţa în reţele este necesară.

♦ Dacă eşti start-up, în momentul zero nu ai forţă de negociere până nu-ţi creezi un brand şi te poziţionezi. După ce devii un nume poţi să ai o pârghie în negociere.

♦ Suntem limitaţi de capacitate şi de aceea am rămas pe nişă.

♦ Consumul de peşte este în creştere, o simţim şi noi în piaţă.

Mary-Eugenia Pană, preşedinte Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine

♦ România are o cultură în exportul de animale vii. Atât spre orientul Mijlociu, cât şi spre Turcia şi Israel merg cu predilecţie animale vii.

♦ Asociaţia noastră are două proiecte cu ONG-uri din Germania şi Australia pentru a încerca să schimbăm tradiţia exportului de rumegătoare vii în comerţ cu valoare adăugată. Sunt multe probleme pe protecţia animalelor, pe lângă partea de igienă, trebuie să asigurăm bunăstarea animalelor care pleacă de la noi.

♦ Problema principală stă în abatoare, avem foarte puţine abatoare capabile pentru ovine şi bovine, faţă de numărul mare de animale.