ASF: Numărul contractelor de asigurare împotriva catastrofelor a crescut nesemnificativ

În continuare populaţia se bazează preponderent pe ajutor guvernamental pentru compensarea pierderilor, cu toate că PAID s-a constituit că o soluţie socială pentru protejarea pe scară largă a intereselor cetăţenilor, a declarat marţi Valentin Ionescu, director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară în cadrul ASF, prezent la evenimentul „Forumul Internaţional al Riscurilor de Catastrofă Naturală 2018”.

„Riscul de catastrofă naturală continuă să reprezinte o temă de interes pentru autorităţi din perspectiva dimensiunii şi duratei efectelor asupra vieţii şi bunurilor oamenilor, aflate pe zone geografice întinse, efecte care pot afecta creşterea şi stabilitatea economică, atât prin majorarea cheltuielilor bugetare cu ajutoare pentru victime şi refacerea serviciilor publice, cât şi prin discontinuitatea activităţii agenţilor economici. Un exemplu grăitor, de care cred că ne amintim cu toţii, sunt inundaţiile recente, dar, dacă ar fi să cuantificăm valoarea pagubelor, trebuie să amintesc inundaţiile din 2010 – care au cauzat pagube de 0,6% din PIB. La 8 ani distanţă s-ar putea că inundaţii de aceeaşi amplitudine să crească valoarea pagubelor, respectiv a costurilor de înlocuire datorită, concentrării populaţiei în anumite zone, creşterii valorii bunurilor populaţiei şi a întreprinderilor, în condiţiile în care modificările climaterice s-au amplificat şi au generat fenomene naturale extreme cu o frecvenţă crescută”, a spus Ionescu.

Conform „Atlas of the Human Planet 2017”- Global Exposure to Natural Hazards”, elaborat la nivelul Comisiei Europene, România face parte din primele 10 ţări din punct de vedere al suprafeţei construite expuse la curtremure, cu o suprafaţa construită expusă la risc de 92%.

Totodată, numărul locuitorilor expuşi la inundaţii a crescut între anii 1975- 2015 cu 13%, în timp ce numărul locuitorilor a scăzut în acceaşi perioadă cu 17%, gradul de expunere a populaţiei atingând 8% (din total populaţie).

„S-au împlinit 10 ani de la emiterea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotrivă cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor şi ne confruntăm în continuare cu un nivelul redus de acceptare în rândul populaţiei, gradul de acoperire situându-se sub 20% din totalul fondului locativ, ceea ce a generat necesitatea găsirii unor soluţii pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea sustenabilitătii sistemului în condiţiile actualului nivel al al primei de asigurare stabilit de către legiuitor, nivel al primei ce a fost anterior calculat pe bază unui grad de cuprindere în asigurare de 100%”, a declarat directorul.

În aceste condiţii, s-au discutat şi analizat în cadrul grupului de lucru constituit din reprezentanţii ASF, UNSAR/PAID, UNSICAR, PRBAR, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi reprezentanţi ai patronatelor din sectorul bancar propuneri de modificare a legi care să contribuie la creşterea gradului de acoperire, printre care liberalizarea accesului în acţionariatul PAID; liberalizarea canalelor de distribuţie pentru poliţele PAD prin intermediari; clarificarea obligativitătii încheierii poliţei PAD pentru toate imobilele cu destinaţie de locuinţe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop; clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasă I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenţa dovadă încheierii PAD, în condiţiile imposibilitătii legale de a contracta o polită PAD în lipsă unor lucrări de consolidare a acestora; definirea clară a modalitătii de emitere pe cale electronică a poliţei PAD; introducerea posibilitătii că PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat poliţă PAD, în urmă notificării prealabile a asigurătorilor de către PAID.