Băncile centrale din Ungaria, Polonia şi din alte state şi-au majorat semnificativ rezervele de aur. Se pregătesc pentru vremuri grele? Sau pentru dedolarizarea sistemului financiar global?

Băncile centrale din Ungaria, Polonia şi din alte state şi-au majorat semnificativ rezervele de aur. Se pregătesc pentru vremuri grele? Sau pentru dedolarizarea sistemului financiar global?

Banca centrală a Ungariei a făcut un anunţ „extraordinar“, după cum scrie presa maghiară: şi-a majorat rezervele de aur de zece ori, la 31,5 tone. Aurul este o investiţie care aduce siguranţă şi reduce riscurile, spun oficialii maghiari. Achiziţiile de metal preţios pot fi interpretate şi ca pregătiri pentru vremuri mai grele, spun traderii.

Recent, şi banca centrală a Poloniei a efectuat cea mai mare achiziţie de aur din ultimii 10 ani.

Investiţiile în aur sau repatrierea rezervelor de metale preţioase ale băncilor centrale au devenit ceva comun. Băncile centrale au cumpărat anul acesta 264 de tone de aur, „de departe cea mai mare cantitate pentru acest interval de timp din ultimii cel puţin şase ani“, au calculat analiştii băncii Macquarie.

Forintul, moneda maghiară, s-a apreciat la maximul ultimelor două luni faţă de euro după ce banca centrală şi-a făcut public anunţul, scrie Reuters. Forintul este o monedă predispusă la depreciere.

„Scopul nostru este să avem o ţară bogată şi prosperă din nou. Acest instrument are o va­loare specială dincolo de va­loa­rea ca investiţie. Aduce secu­ritate, ajută la împărţirea riscului şi contribuie la întărirea conştiin­ţei naţionale“, a explicat guver­na­torul băncii centrale a Un­gariei Gyorgy Matolcsy, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban. Oficialul a precizat că Orban cere băncii cen­trale de un an să-şi recon­sidere strategia pri­vind aurul, potrivit Portfolio.hu.

„Am primit multe semnale că ţările mari din întreaga lume şi-au schimbat strategiile privind aurul, iar ponderea acestui metal preţios în rezerve a crescut. Băn­cile centrale din lumea dezvol­ta­tă şi-au majorat rezervele de aur de mai multe ori“, a afirmat Matolcsy.

În primăvară, Budapesta a anunţat aducerea în ţară a trei tone de aur de la Londra. Banca centrală maghiară a explicat atunci că repatrierea metalului preţios, în valoare de 130 de milioane de dolari, va „întări încrederea pieţelor în Ungaria“. Aurul reprezenta atunci aproximativ 0,5% din rezervele naţionale ale Ungariei. Măsuri pentru repatriere a luat anul trecut şi Germania.

„Creşterea rezervelor poate fi interpretată, de asemenea, ca pregătiri pentru vremuri mai grele“, a spus pentru Reuters un trader din Budapesta, adăugând că o astfel de măsură nu va influenţa obligaţiunile suverane maghiare, ci va întări forin­tul. În vara trecută, banca centrală a Poloniei a efectuat cea mai mare achiziţie de aur de după 1998, profitând de preţurile mici şi de statutul de activ-adăpost al metalului, scrie Bloomberg. Instituţia şi-a majorat astfel rezervele cu apro­ximativ nouă tone. Achiziţia este una dintre cele mai mari fă­cute de un stat membru al Uniunii Europene. Anterior acesteia, Consiliul Mondial al Aurului a listat rezervele de aur ale Poloniei la 103 tone, din care cea mai mare parte era păstrată la Londra în seifurile Băncii Angliei.

Achiziţia duce rezervele de aur ale Poloniei la cel mai ridicat nivel din 1983 şi aminteşte de măsuri similare luate de Rusia şi India.

Diverse analize plasează rezervele de aur ale băncilor centrale din întreaga lume la maximul ultimelor două decenii.

„Politica de management pentru rezerve este bazată pe diversificare“, spune Marcin Mazurek, analist la mBank. „Probabil că principalul criteriu a fost preţul mic, combinat cu aşteptările privind o inflaţie globală mai ridicată.“

Pe lângă protejarea de inflaţia monedelor fizice care alcătuiesc majoritatea rezervelor băncii centrale poloneze, aurul poate avea alte beneficii, aducând profit, lichiditate şi stabilitate. „Băncile centrale au trei mari obiective când evaluează activele din rezerve: să-şi ţină activele în siguranţă, să-şi ţină activele lichide şi să producă profit“, explică Natalie Dempster, strateg la Consiliul Mondial al Aurului. „Aurul poate ajuta la atingerea tuturor acestor obiective.“

Banca centrală a Poloniei şi-a majorat semnificativ rezervele de aur de doar două ori în ultimii 35 de ani. Ultima achiziţie este evaluată la 355 de milioane de dolari.

Cel mai mare cumpărător de aur este de departe Rusia.

Băncile centrale s-ar putea să cumpere aur şi din cauza aşteptărilor ca importanţa dolarului în sistemul monetar internaţional să fie redusă în beneficiul altor monede, a mai spus†Dempster.

În Europa Centrală şi de Est, România a avut mult timp cele mai mari rezerve de aur, însă Polonia o depăşeşte acum datorită achiziţiilor semnificative din ultimele luni. Cu toate acestea, România are în continuare cea mai mare pondere a aurului în totalul rezervelor, de circa 10%, în timp ce ponderea Ungariei este de 4,4%, de altfel nivelul mediu din regiune, după cum a calculat Marton Nagy, vicepreşedintele băncii centrale maghiare.

Dacă la finele anului 1989 rezerva de aur a României era de 67,6 tone, depozitate integral în ţară, în perioada 1990-2017 a crescut cu 36 de tone, până la aproximativ 104 tone de aur. Valoarea rezervei de aur a BNR, care oscilează în jurul a 104 tone, a ajuns anul trecut la 16,8 mld. lei (3,6 mld. euro), iar mai mult de jumătate (circa 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor României.