Relaţiile economice ale Arabiei Saudite cu lumea şi rolul jucat de această ţară pe piaţa internaţională a armelor
Uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi a declanşat recent apeluri adresate Europei de a-şi reanaliza relaţiile economice cu Riadul, scrie Politico.
Cancelarul german Angela Merkel a anunţat că susţine o suspendare a tuturor exporturilor de arme ale Germaniei către Arabia Saudită. Mai mulţi miniştri şi lideri de business din Europa s-au retras de la „Davosul saudit“ organizat în această săptămână.
Unii lideri politici au avertizat însă cu privire la o întrerupere prea grăbită a legăturilor economice cu Arabia Saudită.
Arabia Saudită a fost cel mai mare importator de arme din lume în 2017, potrivit estimărilor Stockholm International Peace Research Institute. În perioada 2013-2017, ţara a fost cel mai mare cumpărător individual de arme americane.
Ţara este un client major al producătorilor britanici de arme, însă comenzile sale au de asemenea un impact semnificativ asupra industriilor de armament ale altor ţări.
Ţările UE se numără printre cei mai mari 10 exportatori către Arabia Saudită, în timp ce blocul reprezintă aproape un sfert din importurile ţării.
În ultimii ani, regatul a început să-şi diversifice economia pentru a-şi reduce dependenţa de veniturile din petrol.
Companiile din domeniul tehnologiei se numără printre cele mai mari beneficiare de pe urma eforturilor Arabiei Saudite de a-şi diversifica economia, primind miliarde de dolari prin intermediul investiţiilor directe din partea fondului suveran al ţării (PIF), sau indirect prin intermediul unui fond gigantic creat cu SoftBank din Japonia. Şi alte sectoare au beneficiat de cash-ul saudit, incluzând sectorul infrastructurii, oţelului şi hotelier, potrivit CNN.
PIF are un rol central în efortul guvernului saudit de diversificare a economiei dincolo de petrol, în linie cu un plan cunoscut drept Vision 2030. Potrivit Bloomberg, fondul a fost creat în 1971 pentru susţinerea de proiecte de importanţă strategică pentru economia saudită şi în cea mai mare parte a timpului s-a concentrat pe piaţa internă.
Fondul deţine active de aproximativ 150 mld. dolari în companii saudite listate.
Însă, din martie 2015, când Prinşul Mohammed bin Salman a preluat conducerea fondului, acesta şi-a accelerat investiţiile la nivel global. În prezent, acesta deţine active de aproximativ 230 miliarde de dolari.
Fondul a pompat 45 mld $ în SoftBank Vision Fund. Separat, PIF a investit 3,5 mld $ în Uber, în 2016, acumulând în acelaşi timp o participaţie de aproximativ 5% în cadrul Tesla.
Potrivit The Guardian, vehiculul de investiţii a pompat bani în peste 25 de companii.
O mare parte din investiţiile saudite de peste graniţe sunt deţinute de investitori privaţi, dintre aceştia cel mai proeminent fiind prinţul Alwaleed Bin Talal.
În 2017, investiţiile saudite din Turcia au totalizat aproximativ 1,036 miliarde de dolari, urmate de investiţiile în UAE, de 445 milioane de dolari, Kuwait cu 291 milioane $, Qatar cu 117 milioane de dolari, Bahrein cu 63 milioane şi Oman cu 21 milioane.
Volumul schimburilor comerciale dintre Arabia Saudită şi Egipt a atins 2,1 miliarde de dolari în 2017, iar volumul investiţiilor saudite în Egipt a depăşit 6 miliarde de dolari, aproximativ 11% din investiţiile totale din Egipt.
Cât priveşte investiţiile străine din Arabia Saudită, investitorii internaţionali au început să-şi retragă fondurile din această ţară ca reacţie la criza geopolitică declanşată de uciderea jurnalistului saudit.
Săptămâna trecută, managerii de fonduri au retras 650 milioane $ de pe piaţa de acţiuni a ţării, erodând speranţele saudiţilor de a-şi reduce dependenţa de investitorii locali, potrivit Financial Times.
Încă de anul trecut, investiţiile străine în Arabia Saudită înregistraseră o prăbuşire. Astfel, potrivit unor date citate de Forbes, ISD în această ţară au atins doar 1,4 mld $, faţă de 7,2 miliarde în anul anterior şi 12,2 mld în 2012.