2,1 milioane de salariaţi români, adică 60% din total, au salariul minim pe economie. Creşterea salariului minim este mai mult o măsură antievaziune decât una socială

♦ Premierul Viorica Dăncilă a anunţat ieri că majorarea salariului minim de la 1.900 de lei la 2.080 de lei brut lunar se va aplica de la 1 decembrie 2018 sau de la 1 ianuarie 2019, nu mai devreme ♦ În condiţiile în care peste 2 milioane de angajaţi din totalul celor 3,5 milioane de angajaţi din mediul privat sunt plătiţi cu salariul minim pe economie în acte, măsura creşterii salariului minim este una antievaziune fiscală, nu una socială ♦ Cu un salariu minim actual de 250 de euro net, România se află pe penultimul loc din UE la acest indicator, după Bulgaria.

Peste 2,1 milioane de angajaţi din România, adică 60% din totalul celor 3,5 milioane de salariaţi din sectorul privat, primesc, pe contractele de muncă, salariul minim pe eco­nomie de 1.900 de lei brut pe lună, arată calculele ZF făcute pe baza unor statistici oficiale.

În contextul în care economia numără aproape 5 milioane de salariaţi, iar 1,2 milioane sunt bugetari şi 300.000 sunt angajaţi în companii de stat (şi care au salarii mai mari de nivelul minim), rezultă că şase din zece angajaţi din mediul privat au pe contractele de muncă salariul minim pe economie.

„Lucrez de 4 ani la acelaşi angajator şi dintotdeauna am avut în contractul de muncă salariul minim pe economie, iar diferenţa o primesc sub formă de cash. Am fost de acord să fiu plătit aşa pentru că nu am avut altă opţiune, mi s-a spus că taxele sunt prea mari şi aş primi mai puţini bani în mână. Totuşi, şeful meu mi-a plătit constant contribuţia la un fond de pensii privat. Chiar dacă în contractul de muncă sunt plătit la nivelul mi­nim, am venituri lunare totale care variază între 4.000 şi 4.500 de lei pe lună plus alte be­neficii“, spune Marian, 26 de ani, spe­cialist la o companie de servicii de comunicare din Bucureşti.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat ieri că salariul minim pe economie va creşte de la 1.900 de lei brut lunar la 2.080 de lei brut începând de la 1 decembrie 2018 sau de la 1 ianuarie anul viitor şi nu din luna noiembrie a acestui an, după cum au anunţat oficialii anterior.

În plus, cei cu vechime de peste 15 ani şi cei cu studii superioare vor avea un salariu minim diferenţiat, astfel că aceste categorii vor primi un salariu minim brut de 2.350 de lei.

În prezent, 2,1 milioane de contracte de muncă din România sunt încheiate la nivelul salariului minim pe economie, iar dintre aceştia aproximativ 350.000 au studii superioare, iar 785.000 au o vechime în muncă mai mare de 15 ani, arată datele oficiale obţinute de ZF.

„Faptul că 60% dintre angajaţii din privat primesc salariul minim pe economie în prezent arată că această majorare a salariului minim este o măsură foarte bună şi este evident că multinaţionalele sunt nemul­ţumite pentru că trebuie să îşi micşoreze profiturile. Însă faptul că sunt atât de mulţi salariaţi plă­tiţi la nivelul minim în România arată tocmai necesitatea de a creşte nivelul salariului minim, pentru a stopa exodul în alte state europene, unde românii primesc salarii mult mai mari pe acelaşi tip de poziţii“, a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în drep­tul muncii.

Într-adevăr, cu un salariu minim de circa 250 de euro net pe lună, angajaţii români au cele mai mici salarii din Uniunea Euro­peană după cei bulgari (unde salariul minim net este de 202 euro net pe lună), în ciuda faptului că în ultimul deceniu nivelul salariului minim din România a avut cel mai mare ritm de creştere din UE.

„Exodul românilor în alte state europene trebuie stopat, iar acest lucru se poate face prin creşterea salariilor. Ţările Uni­unii Europene au tot interesul ca România să rămână un stat cu salarii mici, pentru că avem angajaţi bine educaţi, muncitori, creştini, crescuţi cu valorile morale europene şi care repre­zintă pentru ele o forţă de muncă proaspătă şi «gratuit㻓, a mai spus Costel Gîlcă.

Statisticile arată că peste 3,6 milioane de români au emigrat în alte ţări în ultimele decenii, iar cei mai mulţi lucrează în Italia şi în Spania.

De altfel, decalajele salariale sunt în continuare semnificative, având în vedere că dacă în România salariul minim net este de 250 de euro net, în Spania este, de exemplu, de 730 de euro net.

„România trebuie să aibă un salariu minim comparabil cu celelalte state din Uniunea Europeană, aceasta fiind şi raţiunea pentru care suntem membri, nu ca să fim un furnizor de forţă de muncă bine calificată pentru alte state. Iar creşterea salariului minim va obliga angajatorii să crească restul salariilor, iar cine zice că nu este competitiv din cauza creşterilor salariului minim înseamnă că are o problemă. Dacă o companie din producţie, de exemplu, este competitivă doar prin exploa­tarea diferenţelor salariale, are o problemă la nivel global, nu doar în România, deoarece com­petitivitatea nu este dată doar de diferenţele salariale“, a mai spus Costel Gîlcă.