România, ţara salariilor şi a poziţiilor extreme: Marile companii se revoltă pentru 101 lei în plus la salariul minim, dar plătesc fără să facă scandal între 8.000 şi 10.000 de lei pe lună pentru un programator

Autor: Cristian Hostiuc 03.11.2018

România este ţara extremelor din toate punctele de vedere.

Nu-mi amintesc ca vreo propunere de majorare a salariului minim pe economie să fie atât de contestată ca cea de săptămâna trecută.

Pe masa Guvernului Dăncilă există propunerea de a creşte salariul minim de la 1.900 de lei brut la 2.080 de lei brut, adică de la 1.162 de lei net la 1.263 d elei net, adică un plus de 101 lei.

Ca o surpriză a venit şi varianta de a creşte salariul minim mai mult pentru cei cu studii superioare sau cei care au minim 15 ani vechime, respectiv de la 1.900 de lei brut la 2.350 de lei brut, adică de la 1.162 de lei net la 1.413 lei net, adică un plus de 251 de lei.

În acest moment 2,1 milioane de angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim, din care 1,1 milioane s-ar încadra în situaţia celor care au studii superioare sau peste 15 ani vechime.

Propunerea era ca această creştere să fie aplicată de la 1 noiembrie, dar premierul Dăncilă a spus că este exclus 1 noiembrie, variantele fiind 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019.

Toate organizaţiile patronale, care au în spate marile companii şi cei mai mari angajatori contestă cu toată forţa lor această propunere, declaraţiile lor fiind îmbrăcate sub forma: Este bine că salariile cresc, dar nu trebuie ca această decizie să fie luată peste noapte (în avans cu o lună sau două), nu trebuie luate aceste măsuri fără o analiză de impact, salariile nu trebuie să crească fără creşterea productivităţii muncii, se vor distruge mii de locuri de muncă, iar economia va avea de suferit.

Salariul minim trebuie să crească pentru a opri migraţia, dar nu fără o creştere a productivităţii, spune mediul de afaceri

Adela Jansen, Coaliţia Pentru Dezvoltarea României: Mediul de afaceri vrea ca guvernul să vină cu măsuri explicate, motivate, de ce devansăm această creştere a salariului minim cu o sumă mai mare decât cea prevăzută în programul de guvernare?

Confederaţia Patronală Concordia: Atragem atenţia că orice majorare a salariului minim fără o fundamentare serioasă şi responsabilă a efectelor acestei măsuri în economie încurajează munca la negru şi expune economia la riscul major al desfiinţării a mii de locuri de muncă.

Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România: Creşterea salariului minim nu le va aduce mai mulţi bani românilor pentru că vor creşte şi preţurile.

Florin Godean, Adecco România, unul dintre cei mai mari recrutori: Este bine că salariile cresc, dar modul în care se fac aceste creşteri nu este în regulă.

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni: Este o măsură populistă şi stupidă de tipul – Vă mai dau o sută de lei – care nu creşte bunăstarea nimănui, dar accentuează răul care se face mediului de afaceri de la o vreme încoace.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen nu înţelege graba Guvernului, care avea în plan majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2019: Probabil că s-au gândit la impactul bugetar, pentru că un salariu mai mare antrenează venituri bugetare mai mari.

Şi în discuţiile off-the-record şefii celor mai mari companii, care sunt şi printre cei mai mari angajatori de pe piaţă, cu mii şi zeci de mii de angajaţi care sunt plătiţi cu salariul minim sau în apropierea lui, se plâng de această măsură, venită peste noapte.

Problema tuturor este că nu şi-au bugetat această nouă creştere salarială de 8%, respectiv de 20% (pentru cei cu studii superioare sau 15 ani vechime) pentru finalul de an, iar bugetele vor fi date peste cap, existând posibilitatea să se rateze nişte ţinte şi nişte bonusuri.

De asemenea, chiar şi cu data de majorare 1 ianuarie 2019, problema este că se aşteptau să plătească un plus de numai 82 de lei pe net, nu 101 ca acum, şi nu 250 de lei pentru cei cu studii superioare sau cu 15 ani vechime.

Din mai 2012, creşterea salariului minim a fost cea mai bună măsură economică luată de un guvern, o măsură care nu numai că nu a distrus locuri de muncă, ci a creat 500.000 în plus.

În mai 2012 salariul minim era de 700 de lei, adică 450 de lei net.

Cei care se ocupă cu recrutările mari de personal susţin că un nivel salarial minim de break-even, care ar reduce fluctuaţia mare de personal şi ar putea să îi ridice din pat pe cei care consideră acum că pentru 1.000 de lei net nu merită să te scoli dimineaţa şi să vii la program, este de 2.000 de lei net pe lună.

Iar pentru a-i atrage pe cei din afară să revină în ţară, salariul minim de break-even ar fi de 3.000 de lei net.

Până atunci criza de pe piaţa forţei de muncă va persista, iar toate companiile se vor plânge de lipsă de oameni.

În ciuda faptului că a avut cea mai mare creştere procentuală, de 173% a salariului minim din Europa Centrală şi de Est în ultimul deceniu, de la 149 de euro brut pe lună în 2009, la 407 euro brut pe lună în 2018, România rămâne în continuare în coada clasamentului. Ungaria are 418 euro brut pe lună, Polonia are 480 euro, Estonia are 500, Cehia are 469, iar Croaţia 466, conform datelor Eurostat.

Felix Toma de la Gi Group, o companie de recrutare şi închiriere de personal, susţine că această creştere a salariului minim poate aduce, paradoxal, o creştere a productivităţii: Dacă reuşeşti să reţii în companie angajaţii cu experienţă, devii mai productiv.

ZF Live. Felix Toma, Gi Group: Creşterea salariului minim poate aduce, paradoxal, o creştere a productivităţii. Dacă reuşeşti să reţii în companie angajaţii cu experienţă, devii mai productiv

„Experienţa ne-a arătat că, în momentul în care înlocuim angajaţii care ne pleacă, angajaţii noi ne costă mai scump, şi de cele mai multe ori, au şi mai puţină experienţă în domeniu”, a spus Felix Toma la ZF Live.

Dacă România nu creşte salariile migraţia va continua, iar companiile nu vor avea efectiv cu cine să mai lucreze.

Dacă această nouă creştere a salariului minim a stârnit atât de multe proteste nu-mi amintesc ca firmele să spună ceva despre aşteptările programatorilor, categoria profesională cea mai bine plătită în acest moment din România, cu un salariu mediu de 6.000 de lei net.

Conform unui studiu al Catalyst Solution, o firmă de recrutare în domeniul resurselor umane, programatorii seniori din Cluj se aşteaptă să primească un salariu net de 10.000 de lei pe lună, cei din Braşov 9.000 de lei net pe lună, cei din Bucureşti 8000 de lei net pe lună, cei din Timiş 8.000 de lei net pe lună, iar cei din Iaşi vizează 7.000 de lei net pe lună.

Catalyst Solutions: Programatorii seniori din Cluj se aşteaptă la un salariu net de 10.000 de lei pe lună, peste nivelul cerut de cei din Bucureşti

Extremele salariale sunt mari în România, la fel ca şi declaraţiile.