În acord / dezacord cu analiza FMI despre economia României

Autor: Cristian Socol 01.11.2018

FMI afirmă că România a crescut puternic cheltuielile cu salariile şi pensiile în ultimii ani, ca are politici prociclice şi deficitul bugetar s-a adâncit, ca are o problema structurala de colectare a veniturilor la buget si ca economia este supraîncălzită.

Unde sunt de acord şi unde sunt în dezacord cu analiza FMI.

1. România a crescut puternic cheltuielile cu salariile şi pensiile în ultimii ani. Da, pentru că a fost implementată strategia #wageledgrowth, cu creşteri substanţiale pentru medici şi profesori, una dintre cauze fiind stoparea migraţiei masive. Am evocat de ce România trebuie să aplice strategia #wageledgrowth în mai multe rânduri, pun aici doar câteva: 13,3% dintre lucrătorii cu normă întreagă şi 61% dintre lucrătorii cu timp parţial de lucru sunt sub pragul de sărăcie (cel mai mare procent din UE), reducerea inegalităţilor de venituri, micşorarea  inechităţii distribuirii venitului naţional între muncă si capital, România are al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim net, faptul că liftul social nu funcţionează s.a Şi sunt doar câteva argumente. Unul si mai puternic este că am renunţat demult la paradigma România - economie low cost, aceasta insemnand că ne dorim o convergenţă reală sustenabilă cu media UE şi urcarea în lanţul de creare de valoare adăugată.

2. România are politici prociclice şi deficitul bugetar s-a adâncit. Da, pentru că marea majoritate a ţărilor UE au politici prociclice, altfel nu exista situaţia în care la momentul actual peste jumătate dintre ţările UE nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale, 17 ţări din UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în anii 2017 si 2018 cumulativ iar 10 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB. Că România trebuie să rămână într- matrice sustenabilă a finanţelor publice este corect şi raţional.

3. De acord cu analiza FMI în ceea ce priveşte problema structurală a colectării veniturilor fiscale la bugetul de stat dar în dezacord cu faptul că România are una dintre cele mai mici ponderi ale investiţiilor publice în PIB. România a avut 3,2% din PIB investiţii publice iar ultimele date ale Comisiei Europene arată o medie a investiţiilor publice în PIB la nivelul UE28 de 2,7% din PIB iar pentru Zona Euro de 2,6% din PIB. Dar nu mărimea investiţiilor publice contează neapărat ci amplitudinea efectelor de multiplicare ale acestora în economie.

4. Afirmă FMI: „Când timpurile sunt bune, este momentul să te pregăteşti pentru momentele când timpurile nu mai sunt bune. Aceasta este cheia evaluării noastre, să protejăm aceste buffer-uri când timpurile nu mai sunt aşa de bune. Noi vedem că actuala datorie publică, care este sub 40% din PIB, ar putea creşte la 50% din PIB în anii care vor urma”.  Aici ori estimările sunt greşite ori sunt luate în calcul scenarii departe de realitate. Datoria guvernamentală nu are cum să ajungă la 50% din PIB decât în scenarii extreme, greu de imaginat. Datoria guvernamentală conform metodologiei Maastricht (metodologie compatibila la nivel european) este în scadere puternică de la 37,4% din PIB în 2016 la 35% din PIB în 2017 şi 34,7% din PIB în 2018(august). Şi  există buffere pentru timpuri rele cum puţine ţări au. Un necesar de finantare în scadere de la 16,4% din PIB în 2009 la 9,1% din PIB în 2016 şi la 7,5-7,6% din PIB în 2017 şi 2018 se suprapune peste un buffer în Trezorerie ce acoperă peste 5 luni din necesarul brut de finanţare (recomandarea FMI - 4 luni de finantare). Mai mult, sunt de acord, deficitul de cont curent a crescut dar este sub pragul de alertă şi finanţat total sustenabil din fluxuri negeneratoare de datorie externă. Rezervele BNR sunt la nivelul optim de adecvare după toate criteriile FMI (regula Greenspan Guidotti, capital flight, relaţia cu datoria pe termen scurt s.a).

5. Cu ideea de supraîncălzire a economiei româneşti nu sunt de acord deloc, creşterea efectivă a PIB real de 4,2% fiind la nivelul creşterii estimate a PIB potenţial, conform estimării Comisiei Europene. Deci nici vorbă de supraîncălzire, doar rata efectivă a şomajului sub nivelul ratei structurale neânsemnând în niciun caz supraîncălzire. România are o forţă de muncă potenţial adiţională de minim 1 milion de persoane, rata somajului nu reflectă exact condiţiile de pe piaţa muncii.

De acord că anul trecut creşterea economică a avut două motoare - consumul privat şi investiţiile. Deci economia românească nu a crescut exclusiv pe consum, aşa cum se afirma pe plan intern. Are o creştere economică sustenabilă. Continuarea implementării graduale a strategiei #wageledgrowth şi stimularea unui Big push investiţional din toate sursele de finanţare posibile reprezintă combinaţia optimă de politici macroeconomice în situaţia curentă a României. Şi corespunde şi cu noua paradigmă a politicilor macroeconomice recomandate de conducerea FMI pentru ţările în dezvoltare.