Opinie Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România: Cine beneficiază de 5% TVA destinată serviciilor de restaurant şi catering?

Autor: Adrian Teampău 02.11.2018

Începând cu 1 noiembrie 2018, mai multe categorii de servicii beneficiază de cota redusă de TVA de 5%, o modificare legislativă cu un puternic impact pozitiv în domeniul serviciilor de restaurant şi catering.

Totuşi, noile modificări legislative nu reprezintă o veste atât de bună pentru anumiţi agenţi economici care activează în domeniul preparării şi livrării de alimente. Dacă activităţile acestora nu se califică, din punct de vedere TVA, drept servicii de restaurant sau catering, cota redusă de TVA de 5% nu va fi aplicabilă.

Două concepte cheie de care depinde aplicarea cotei reduse de TVA sunt:

Diferenţa dintre serviciul de restaurant sau catering şi simpla livrare de alimente

Serviciile de restaurant şi de catering presupun furnizarea de alimente şi/ sau de băutură, preparate sau nepreparate, dar întotdeauna însoţite de “servicii conexe”. Aceste servicii trebuie să fie suficiente, astfel încât să permită consumul imediat al alimentelor.

Simpla furnizare de produse alimentare şi băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără un alt serviciu conex nu se consideră a fi o prestare de servicii de restaurant sau catering. În acest caz, se consideră că are loc doar o livrare / vânzare de produse alimentare care este supusă cotei reduse de TVA de 9%.

Ce înseamnă servicii conexe”?

În vederea aplicării corecte a cotei de reduse de TVA de 5%, Ministerul Finanţelor Publice a publicat un proiect de Ordin prin care sunt aduse clarificări cu privire la definiţia “serviciilor conexe”.

Proiectul de Ordin menţionează că pentru încadrarea unor operaţiuni efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant / catering nu are relevanţă codul CAEN atribuit activităţii sale. Totodată, complexitatea preparării mâncării nu influenţează în nici un fel tratamentul de TVA aplicabil operaţiunii.

Proiectul de Ordin include exemple cu privire la „elemente ce nu se califică drept servicii conexe”: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la destinaţia indicată de client, răcirea sau încălzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la dispoziţia clientului de tacâmuri de unică folosinţă, furnizarea de şerveţele de hârtie, de sosuri, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generală a ofertei/meniului, punerea la dispoziţia clienţilor a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienţilor să ia loc.

Pe de altă parte, elementele care ar fi calificate drept „servicii conexe” includ, printre altele: furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispoziţie de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curăţenie, punerea la dispoziţie a veselei sau a tacâmurilor, punerea la dispoziţie a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele şi scaunele, curăţarea sau debarasarea meselor, consultanţă individuală privind alegerea alimentelor, consilierea clienţilor cu privire la compoziţia şi cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.

Condiţia legată de locaţia în care se realizează consumul imediat al alimentelor

Este important de precizat că, pentru restaurante, consumul imediat trebuie să aibă loc în spaţiile prestatorului, iar în cazul serviciilor de catering consumul imediat are loc în afara spaţiilor prestatorului.

Proiectul de Ordin introduce clarificări cu privire la noţiunea de „locaţia prestatorului”. Aceasta se referă la o locaţie deţinută în proprietate, închiriată sau în folosinţa prestatorului de servicii de restaurant (inclusiv în situaţia în care există un contract încheiat cu proprietarul acestuia, prin care se acordă dreptul de acces la un spaţiu comun mai multor beneficiari şi se percep costurile de întreţinere aferente).

În concluzie, ce alţi operatori mai pot aplica cota de 5%?

Reducerea cotei de TVA la 5% este aplicabilă şi în cazul restaurantelor aflate în zona de “food-court” din mall-uri. Totuşi, pentru aplicarea cotei de 5% TVA, operatorii economici trebuie să suporte costurile de întreţinere a spaţiului de servire, precum şi alte costuri comune (cum ar fi: debarasarea meselor, curăţenia spaţiilor respective, accesul la toaletă, etc).

Mai pot aplica cota de 5% şi lanţurile de supermarket-uri/ hipermarket-uri, dacă: acestea cuprind o zonă în interiorul magazinului unde se prepară şi se serveşte mâncare; există o zonă amenajată cu scaune şi mese unde preparatele pot fi consumate imediat (utilizând tăvi, farfurii/recipiente şi tacâmuri de unică folosinţă), fiind asigurate şi serviciile de debarasare şi curăţare a meselor.

De asemenea, mai pot beneficia de cota de 5% şi operatorii economici care furnizează preparate alimentare în cadrul evenimentelor (festivaluri, concerte, spectacole, târguri de produse), dacă prestatorii pun la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul aflat în folosinţa acestora şi asigură debarasarea şi curăţarea meselor.

Cine va aplica în continuare cota de 9% TVA?

Nu se consideră că efectuează servicii de restaurant unităţile de alimentaţie publică care nu deţin un spaţiu în cadrul căruia să fie realizate suficiente servicii conexe care să permită consumul imediat al alimentelor şi/sau al băuturilor, care oferă spre consum preparate alimentare şi/sau băuturi la tejghele-bar sau în spaţii restrânse de servire, fără nicio posibilitate de a lua loc la o masă sau care permite unui număr limitat de clienţi să consume produsele pe loc. În această categorie se înscriu, de exemplu, unităţile de tip stand, chioşc, tonomat sau snack-bar, simigerii.

De asemenea, nu pot aplica cota redusă de TVA de 5% nici unităţile de alimentaţie publică care oferă preparate alimentare şi/sau băutură exclusiv în sistem de livrare la domiciliu sau cu ridicare de la un punct de livrare, deoarece în acest caz vorbim doar de o livrare de alimente - care beneficiază de cota redusă de TVA de 9%.

În loc de concluzie

Aşadar operatorii economici din domeniu trebuie să facă o analiză în două etape:

  1. dacă au o locaţie adecvată şi dacă oferă servicii conexe
  2. dacă cel care achiziţionează rămâne în locaţie să consume preparatele sau le ia la pachet.

Există numeroase unităţi de alimentaţie publică care sunt afectate de noile modificări legislative, iar unele dintre ele au obligaţia să aplice pentru aceleaşi produse alimentare cote diferite de TVA, în funcţie de locul unde se consumă produsele şi de serviciile conexe oferite. În plus, software-ul caselor de marcat trebuie modificat, iar personalul instruit astfel încât să ştie în ce condiţii aplică cota redusă de TVA de 5% şi când trebuie aplicată cota redusă de TVA de 9%.

Autor: Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România