Cum vrea BNR să crească sistemul bancar din România dacă ne limiteză creditarea imobiliară pentru persoanele fizice, într-o piaţă unde preţurile apartamentelor au scăzut cu 30-50% faţă de perioada de boom, iar salariile au crescut cu 50%?

Autor: Cristian Hostiuc 04.11.2018

Public, aproape toate băncile au “salutat” decizia BNR de limitare a gradului de îndatorare a populaţiei la 40% din venitul net pentru creditele imobiliare şi de consum, şi la 20% pentru cele în valută. Decizia se va aplica de la 1 ianuarie 2019.

Nu-mi amintesc ca vreo bancă, ca vreun bancher să fi avut o intervenţie publică în care să critice decizia BNR sau să ridice anumite semne de întrebare.

Bancherii nu sunt supăraţi pe BNR că a plafonat gradul de îndatorare a populaţiei pentru acordarea de credite: Noile reguli aduc simplificare. Impactul pe creditare este limitat

Off-the-record, bancherii însă sunt furioşi, nervoşi, nemulţumiţi şi intrigaţi de decizia BNR.

Cum vrea BNR să crească sistemul bancar dacă vine cu aceste limitări acum şi tocmai în domeniul unde se înregistrează cel mai redus grad de neperformanţă – creditele imobiliare pentru persoanele fizice?

La creditele pentru consum aş mai fi înţeles, dar nu la creditele imobiliare, comentează un bancher.

Conform ultimului Raport de stabilitate financiară publicat în iunie 2018, BNR scrie că rata de neperformanţă pentru creditele imobiliare acordate persoanelor fizice a scăzut în martie 2018 la 3,2%, faţă de 4,7% în martie 2017.

La creditele pentru consum, nivelul de neperformanţă era de 8,8% în martie 2018 faţă de 10,4% în martie 2017.

Este adevărat că la nivelul corporate, companiile din construcţii şi imobiliare au cel mai mare risc de credit. Rata creditelor neperformante a fost de 16,3% în T1 2018, de la 28% în T1 2017. Probabilitatea de nerambursare s-a diminuat la 4% faţă de 5%, menţionează BNR.

Gradul de acoperire cu garanţii a împrumuturilor imobiliare era de 80%, în creştere de la 78%.

Spre deosebire de perioada de boom 2005-2008, în acest moment, marea majoritate a creditelor imobiliare acordate persoanelor fizice sunt în lei, ceea ce face ca riscul să fie mai redus.

Jumătate din creditele imobiliare sunt credite prima casă, care au în spate garanţia statului.

Un prag greu de „sărit“: apartamentele vechi cu 3 camere din Bucureşti stau la 90.000 de euro

Sistemul bancar românesc se află pe ultimele locuri în Europa ca raport între active bancare şi PIB, sub 50%.

Prin această limitare a gradului de îndatorare pe persoanele fizice, BNR chiar limitează orice creştere a intermedierii financiare, spune bancherul.

BNR ne îndeamnă să dăm mai multe credite către companii, dar de unde să mai scoatem noi companii bune, bancabile?

Multinaţionalele se bazează în finanţarea activităţii şi a investiţiilor fie pe cash flow-ul curent (Petrom tocmai a anulat o linie de credit de 1 miliard de euro de la bănci, susţinând că-şi poate finanţa investiţiile prin surse proprii), fie din banii de la centru, iar companiile româneşti fie se bazează pe finanţarea dată de acţionari, fie pe finanţarea dată de furnizori.

Piaţa imobiliară nu este fierbinte şi, dacă ne uităm faţă de perioada de boom, toate băncile sunt mult mai responsabile în evaluarea riscurilor, în evaluarea clienţilor şi în evaluarea proiectelor.

Cred că nu era momentul ca BNR să vină acum cu această limitare, care s-a adăugat încetinirii rezultate din creşterea ROBOR. Mai mult decât atât, conform Raportului de stabilitate, BNR spune că din totalul tranzacţiilor imobiliare încheiate, o pondere relativ redusă este realizată prin credite ipotecare nou acordate, doar 11%. Spre exemplu, în Cluj, unde metrul pătrat de apartament este cel mai ridicat din ţară, 70% din tranzacţii se realizează cash, din banii proprii ai cumpărătorilor, şi nu pe credit.

În Bucureşti, ponderea este inversă.

Faţă de perioada de boom, preţul apartamentelor a scăzut cu 30%-50%, iar salariile au crescut cu 50%, deci creditul este mult mai sustenabil.

La acest lucru se adaugă faptul că oamenii nu vor să-şi mai ia riscuri mari, ca acum zece ani, şi au în minte anumite preţuri pe care sunt dispuşi să le plătească.

Creşterea ROBOR de la 0,6% la peste 3% din toamna lui 2017 până în toamna lui 2018 a încetinit creşterea pe piaţa imobiliară atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul preţurilor, chiar înainte să vină decizia BNR de limitare a gradului de îndatorare.

De asemenea, creşterea inflaţiei (la 5%), care înseamnă creşteri de preţuri la alimente, combustibili, utilităţi, a început să aducă întrebări. O inflaţie de 5% pe an nu pare mult la prima vedere, dar toată lumea se întreabă ce-i în spate, ce ascunde această creştere.

Economia este într-un clar proces de încetinire, creşterea economică reducându-se la jumătate faţă de anul trecut.

Salariile au crescut, dar lumea se întreabă cât va mai ţine acest trend care vine mai mult din lipsa forţei de muncă şi mai puţin din creşterea investiţiilor sau creşterea afacerilor.

Bancherii cred că BNR nu trebuia să vină acum cu această limitare care va frâna economia, care va reduce cererea nu neapărat de consum, ci de credite imobiliare, şi în final va ţine în continuare sistemul bancar pe loc.

Creditarea imobiliară pentru persoanele fizice, mai ales că există cerere, ar fi putut susţine creşterea sectorului bancar care ar fi primit un respiro, astfel încât să mai prindă cheag după anii de criză.