Interviu în exclusivitate pentru ZF cu ministrul investiţiilor şi dezvoltării din Polonia, Jerzy Kwiecinski: „Nu ar trebui să ne bazăm doar pe Bruxelles, ar trebui să ne bazăm pe resursele noastre, pe cooperare“

Autor: Răzvan Botea 06.11.2018

Aflat într-o vizită oficială în România, ministrul investiţiilor şi dezvoltării din Polonia, Jerzy Kwiecinski, şi-a făcut timp pen­tru un interviu în exclu­sivitate cu Ziarul Financiar, ocazie cu care a subliniat de mai multe ori nevoia conturării unor alianţe regionale, sau cel puţin a întăririi legăturilor economice, politice şi militare în Europa de Est.

Polonia vine cu acest mesaj în calitate de lider economic regional, de ţară care a folosit cu succes piaţa unică europeană şi fondurile europene pentru a se dezvolta şi a deveni o economie competitivă internaţional. Însă acum Varşovia caută mai multă independenţă faţă de Bruxelles şi implementează un nou model economic, bazat mai mult pe calitate şi mai puţin pe cantitate şi costuri mici cu forţa de muncă. Ca să ajungă la acest nivel, Polonia a învăţat câteva lecţii pe care este dispusă să le împărtăşească cu România. Fondurile europene au fost importante, iar Polonia a învăţat că scopul n-ar trebui să fie cheltuirea banilor europeni, ci folosirea lor pentru dezvoltarea ţării. Statele membre au succes numai dacă beneficiarii fondurilor sunt trataţi ca parteneri ai statului. Iar Polonia a avut succes cu folosirea fondurilor europene şi pentru că a centralizat administrarea banilor. Acum, însă, „nu ar trebui să ne bazăm doar pe ce ne va da UE, sau doar pe investiţiile străine directe, ci şi pe capitalul autohton“, spune Kwiecinski.

Se poate spune că Polonia a ajuns la nivelul care-i permite ruperea de modelele vechi. „Modelul de economie bazată pe forţă de muncă ieftină l-am depăşit în urmă cu doi ani“, povesteşte Kwiecinski cititorilor ZF. De asemenea, ministrul ar vrea să vadă din ce în ce mai multe companii, atât poloneze, cât şi româneşti, care să nu se orienteze către pieţe tradiţionale precum Germania sau Franţa, care sunt foarte mari, ci să se uite şi la regiune. „Ţările noastre s-au concentrat foarte mult pe legăturile economice, dar mai ales pe axa comercială care merge de la vest la est, către centrul Uniunii Europene, şi am uitat de axa nord-sud şi ar trebui să identificăm mai multe oportunităţi de cooperare între ţările noastre, acest lucru însemnând trecerea graniţelor prin Carpaţi. România şi Polonia ar trebui să fie liderii acestei axe, cea mai mare zonă a Carpaţilor este în România. Nu ar trebui să ne bazăm doar pe Bruxelles, ar trebui să ne bazăm pe resursele noastre, pe cooperare“, a spus Kwiecinski. El a venit în România cu un mesaj pentru oamenii de afaceri şi politicienii locali: „Haideţi să cooperăm mai bine în regiunea noastră, nu doar la nivel politic şi militar, ci hai să ne întărim legăturile economice“.

Însă interviul cu domnul Kwiecinski nu se rezumă doar la aceste chestiuni. În continuare, ministrul polonez a răspuns întrebărilor ZF.

Modelul clasic de dezvoltare economică est-european este bazat pe forţă de muncă ieftină şi investiţii străine. A reuşit Polonia să se îndepărteze de acest model?

Modelul de economie bazată pe forţă de muncă ieftină l-am depăşit în urmă cu doi ani. Nu vrem să fim ţara care îşi foloseşte potenţialul economic prin forţă de muncă ieftină. Vrem să devenim o ţară competitivă din punctul de vedere al forţei de muncă bine pregătite şi educate.

Vrem să fim competitivi prin calitatea forţei de muncă. Salariile noastre cresc anual cu 6-8% şi încă atragem investiţii străine directe, mai mult pe zona de tehnologie, şi vrem ca investiţiile străine directe să nu fie în businessuri deja existente, ci mai mult în zona de greenfield. Vrem investiţii străine directe în continuare, dar care nu vin pentru forţa de muncă, care nu vin să cumpere active ieftine. Schimbarea strategiei a fost un succes. Foarte mulţi investitori străini sunt de părere că este foarte bine că au sprijinul guvernului. Au nevoie de forţă de muncă, iar factorul cheie nu este salariul oferit, ci pregătirea forţei de muncă.

Noi nu am avut destul capital autohton în ţara noastră şi de aceea, încă de la începutul transformării ţării, am atras şi susţinut investiţiile străine şi fondurile europene. A fost nevoie să creăm o sursă de investiţii. Acum vrem să stabilim noi investiţii venite din sânul societăţii noastre, de aceea introducem o formă de stimulare, care va fi al treilea pilon de pensii. Nu ar trebui să ne bazăm doar pe ce ne va da UE, sau pe investiţiile străine directe, ci şi pe capitalul autohton.

 

Cât de importante credeţi că sunt brandurile locale în dezvoltarea economiei unei ţări?

Brandurile dezvoltate local sunt foarte importante pentru dezvoltarea economică a ţării. Œn special, dacă te uiţi la performanţa economică a Poloniei, este una dintre cele mai bune din UE. Creştem mai repede decât potenţialul ţării. Potenţialul creşterii economice a Poloniei este de 3%, dar noi creştem mai mult şi avem o rată a şomajului foarte mică, printre cele mai mici din UE. La fel şi deficitul bugetar, este din ce în ce mai jos, probabil că anul acesta va atinge un nou minim. Polonia este considerată o economie dezvoltată de către pieţele de capital. Având o asemenea economie, lumea se întreabă unde sunt brandurile. Polonia nu are branduri atât de mari, de exemplu precum Microsoft sau Apple, dar avem din ce în ce mai multe companii regionale care au succes. Succesul nostru economic este datorat companiilor mici, medii şi cooperarea cu companiile externe. Jumătate din industria noastră este în mâna investitorilor cu capital străin. Două treimi din exporturi sunt de la companii cu capital străini. Dezvoltarea brandurilor este unul din ţelurile noastre pentru viitor.

 

Polonia este campioană est-europeană la atragerea fondurilor europene. Pe ce s-a construit acest succes?

Aş explica foarte simplu: succesul Poloniei în a atrage fonduri europene se datorează capacităţii administrative, a instituţiilor care se ocupă de acest lucru. Œn ţara noastră, încă de la începutul prezenţei în UE folosirea fondurilor europene a fost o prioritate. Atunci am început să folosim fondurile, iar primii trei ani au fost dureroşi şi ne-am învăţat lecţia. Succesul se datorează faptului că în guvernul nostru a fost o coordonare şi un management la nivel central pentru toată ţara. Se poate spune că am centralizat administrarea fondurilor europene. A fost, de asemenea, foarte important că fondurile europene au fost instrumente care au ajutat la dezvoltarea ţări, sunt parte din strategia noastră economică. România ar avea nevoie de o coordonare puternică din partea Guvernului. Iar pentru a avea rezultate bune, strategia pentru fondurile europene trebuie să fie direct legată de strategia economică a statului. Ceea ce a fost important pentru noi a fost să folosim foarte mult sistemul centralizat al ţării. Avem 16 regiuni şi 40% din totalul fondurilor europene de coeziune sunt gestionate de regiuni. Nu spun că noi nu avem probleme, dar dacă te uiţi la imaginea de ansamblu şi la eficienţa cu care gestionăm fondurile europene, avem rezultate bune. România are nevoie de o strategie bună din partea guvernului. Scopul nu este să cheltuim banii europeni, ci să folosim fondurile pentru dezvoltarea ţării. Am vorbit cu unul dintre cei mai mari investitori polonezi din România şi ce mi-au spus despre folosirea fondurilor europene este incredibil. Dacă totul arată ca în povestea lor, România nu va avea niciodată o politică de succes în atragerea fondurilor. Statele membre au succes numai dacă beneficiarii fondurilor sunt trataţi ca parteneri ai statului. Poate veţi cheltui banii, dar nu veţi beneficia de rezultate.

 

Un mit în România este că România este unde era Polonia acum 10-15 ani. Este mit sau realitate?

Este dificil de spus, depinde ce sector comparaţi. Œn cazul salariilor, România nu este cu mult în spatele Poloniei. Œn ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, noi ne-am modernizat sistemul acum 10 ani şi funcţionează foarte bine şi sistemul pe care îl folosim pentru administrarea fondurilor europene este acelaşi pe care îl folosim şi pentru implementarea programelor naţionale. Nu trebuie să ne mai bazăm atât de mult pe fondurile europene, acum trebuie să ne folosim mai mult de potenţialul ţării. Ce e cel mai important acum pentru România este să folosească oportunitatea de a fi membru al Uniunii Europene şi să profite de climatul economic european, care este foarte bun în prezent şi nu ştim cât va mai dura. Œn Uniunea Europeană, toate statele membre sunt în dezvoltare, nu am mai avut o asemenea situaţie de mult timp. Nu am venit în România doar să vorbesc despre fondurile europene. Noi în Polonia am avut succese precum reformarea sistemului fiscal, dar şi înfiinţarea Fondului de Dezvoltare, care este de fapt un grup de instituţii. Foarte mulţi actori politici şi economici sunt interesaţi, iar eu cred că pentru o ţară ca România, este importantă dezvoltarea unei astfel de instituţii. Ţările noastre s-au concentrat foarte mult pe legăturile economice, dar mai ales pe axa comercială care merge de la vest la est, către centrul Uniunii Europene, şi am uitat de axa nord-sud şi ar trebui să identificăm mai multe oportunităţi de cooperare între ţările noastre, acest lucru însemnând trecerea graniţelor prin Carpaţi. România şi Polonia ar trebui să fie liderii acestei axe, cea mai mare zona a Carpaţilor este în România. Atitudinea politicienilor din România este de a fi reticenţi la această cooperare. Nu ar trebui să ne bazăm doar pe Bruxelles, ar trebui să ne bazăm pe resursele noastre, pe cooperare. Mi-ar plăcea să aud de mai multe companii româneşti în Polonia. Un exemplu de companie din Polonia cu prezenţă în România este Maspex, în timp ce Emag este un bun exemplu de companie românească cu prezenţă în Polonia. Ar trebui să identificăm forme de cooperare între ţările noastre, iar ca să facilităm acest lucru, este nevoie de legături bune, feroviare, rutiere, deoarece acest lucru ar uşura procesul. De exemplu, ca să vii în România, este nevoie să treci prin Viena. Ar trebui să lucrăm la cooperarea nord-sud, nu doar pe axa est-vest.

 

În legătură cu Fondul de Dezvoltare din Polonia, cum funcţionează acesta?

Legat de fondul de dezvoltare, nu pot spune că nu au fost dificultăţi. Predecesorul fondului de dezvoltare a fost un eşec. Œn 2016 am decis să punem bazele acestui fond, dar nu ca o instituţie unică, ci un grup de instituţii care sunt orientate spre dezvoltare. A fost interesant că o parte dintre aceste instituţii nu se cunoşteau între ele, o parte erau chiar concurente. A fost incredibil şi Fondul este principalul actor când vine vorba de implementarea strategiei poloneze de dezvoltare. Aceasta este instituţia-cheie în Polonia. Avem şi banca de dezvoltare BGK, iar o altă instituţie foarte importantă este Agenţia de Investiţii şi Comerţ.  Am pus bazele pentru 50 de camere de comerţ în lume, dintre care una şi la Bucureşti. Urmează să avem în viitor 70 asemenea instituţii care cooperează.

 

Am citit zilele acestea un articol despre o investiţie a fondului de dezvoltare în colaborarea cu banca PKO BP într-o soluţie cloud naţională. Cât de importante credeţi că sunt investiţiile în zona tehnologiei pentru dezvoltarea economiei?

Investiţia într-o soluţie cloud naţională a fost a Fondului de Dezvoltare în parteneriat cu PKO BP, cea mai mare bancă din Polonia, care este deţinută de stat. A fost o investiţie în securitate, nu doar în accesibilitate. Investiţiile în tehnologie sunt foarte importante în dezvoltarea economică a ţării. Ce nu realizăm foarte bine, în această parte de lume, atât românii, cât şi polonezii, este că avem în ADN sectorul IT&C şi acest lucru este foarte important. Problema este că talentul nostru este folosit mai ales de companiile străine, ceea ce este natural, pentru că atragem investitori buni, însă mulţi dintre oamenii buni pleacă din ţară şi lucrează în străinătate. Fratele meu, de exemplu, lucrează pentru Microsoft în Seattle. Economia aceasta este bazată pe cunoştinţe şi nu are nevoie de investiţii enorme şi creşte foarte rapid. Acest sector se împacă foarte bine cu alte secoare, cum ar fi sănătatea, energia, aproape oriunde. Ar trebui sîă folosim acest potenţial în ţările noastre. Două treimi din inovaţiile care apar în Polonia sunt în relaţie directă cu IT-ul, un lucru extrem de important. Ţările noastre sunt o sursă pentru IT-işti buni, dar noi i-am putea ajuta să se dezvolte şi să rămână în ţară.

 

România a avut o creştere economică puternică anul trecut, iar principalul motor al acestei creşteri a fost consumul. Cum este în cazul Poloniei?

Trebuie să admit că în ultimii doi ani motorul principal al dezvoltării economice a fost consumul. Cu toate acestea, investiţiile publice cresc enorm. Cresc, de asemenea, exporturile cu 6-10% în fiecare an. Avem o economie destul de deschisă, care a fost recunoscută ca atare şi de către agenţiile de rating. Aş vrea să văd din ce în ce mai multe companii, atât poloneze, cât şi româneşti, care să nu se orienteze către pieţe precum Germania sau Franţa, care sunt de asemenea foarte mari, ci să se uite şi la regiunile noastre. Pentru mine, exemple foarte bune sunt Emag şi Maspex. Regiunea noastră are potenţial. Aş vrea să văd mai multe investiţii poloneze în România, la fel şi investiţii româneşti în Polonia, însă decizia nu este la mine, ci la companii şi antreprenori. Este foarte bine ştiut: când eşti deschis la ieşirea în afara graniţelor, eşti mai competitiv. Am decis să vorbim din ce în ce mai mult despre parteneriate, în special în zona transporturilor, dar nu numai, ci şi în zona universitară sau în proiecte energetice. Am vrea de asemenea să consolidăm Iniţiativa Celor Trei Mări. De asemenea, strategia macroregională este foarte importantă, o putem folosi pentru cooperarea între ţările noastre şi între regiuni.

 

Aveţi un mesaj pentru investitorii români care se gândesc să investească în Polonia?

Mesajul meu către investitorii români care ar vrea să investească în Polonia este că am fost pentru prea mult timp orientaţi către centrul Uniunii Europene, un lucru care este bun, pentru că produsele şi serviciile noastre au devenit foarte competitive. Œn Polonia comerţul cu UE este 80%, în România este de 70%. Dar am uitat de propriul potenţial, care poate proveni din coperarea companiilor din regiunea noastră. Mesajul mesu este „haideţi să cooperăm mai bine în regiunea noastră, nu doar la nivel politic şi militar, ci hai să ne întărim legăturile economice“.

 

Deficitul de colectare al TVA-ului în România este cel mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce Polonia a înregistrat progrese în ceea ce priveşte colectarea de taxe pentru bugetul de stat. Cum a procedat Polonia?

Noi am avut unul dintre cele mai mari deficite de TVA din Europa. Deficitul de TVA în Polonia în perioada 2008-2015 a fost mai puţin mai mult de 60 miliarde de euro. De asemenea, Polonia s-a confruntat cu un deficit de colectare a taxelor din partea companiilor destul de mare, care a fost mai mic decât cel de TVA, dar dificil de recuperat. În această perioadă de timp, acest deficit a fost de aceeaşi valoare ca a fondurilor europene de coeziune. Ce vreau să zic prin asta, este că dacă nu am fi avut acest deficit, dacă am fi avut un sistem de colectare al taxelor optim, am fi putut dubla investiţiile în Polonia. Acest lucru arată ce problemă mare a fost pentru Polonia. Economia Poloniei creştea, dar a fost interesant că încasările din TVA n-au progresat foarte mult, un lucru de neexplicat. La fel şi pentru încasările de taxe de la companii. Numărul de companii aproape s-a dublat, dar veniturile din taxe au fost la acelaşi nivel.

Ce am făcut noi în ultimii trei ani - şi a fost prioritatea primului ministru polonez - a fost îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor. Aceasta a devenit extrem de eficient. Aprecierea noastră este că pentru anul viitor că veniturile la bugetul de stat din impozite şi taxe şi din sistemul social vor fi mai mari cu  150 de miliarde de zloti (aproape 35 miliarde euro) decât în 2015. De aceea, acum putem finanţa programe sociale importante şi programe de investiţii foarte importante. Succesul a fost asigurat de modernizarea sistemului fiscal, folosirea instrumentelor IT şi am îmbunătăţit eficienţa colectării de taxe. Am reformat sistemul fiscal, am integrat mai multe programe şi am urmat exemplul altor ţări.