Comisia Europeană a redus prognozele de creştere economică la 3,6%. Consumul scade, iar investiţiile nu se grăbesc să-i ia locul ca motor al creşterii economice
Comisia Europeană a redus, în prognoza de toamnă, previziunea de creştere economică a României, pentru 2018, la 3,6%, de la 4,1% în vară. În viziunea Comisiei, deficitul bugetar se va situa peste ţinta de 3% din PIB şi va atinge 3,3% din PIB. Economia încetineşte pentru că investiţiile nu cresc, în vreme ce consumul scade, ca urmare a reducerii venitului disponibil al populaţiei.
„Boomul economic din România se estompează în 2018. Creşterea reală a PIB a încetinit până la 4,3% şi 4,2% în primul şi al doilea trimestru şi este de aşteptat ca declinul să se accentueze. Pe întreg 2018 creşterea estimată este de 3,6%“, arată raportul Comisiei.
În 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea nominală a salariilor se moderează şi inflaţia va continua să afecteze veniturile disponibile. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii, potrivit sursei citate.
Replica a venit rapid prin intermediul ministrului finanţelor, Eugen Teodorovici: „Luăm în calcul aceste prognoze, şi ale Comisiei Europene, şi ale FMI, dar ne menţinem punctul de vedere asupra creşterii economice prognozate“.
Guvernul prognozează pentru acest an o creştere economică de 5,5%.
De vină pentru aceasta este consumul, care slăbeşte. Acest lucru se întâmplă pentru că inflaţia, care rămâne foarte sus, roade din venitul disponibil al populaţiei. Investiţiile rămân şi ele sub previziuni, comentează documentul citat.
O observaţie similară este conţinută de „Raportul asupra inflaţiei, noiembrie 2018“, publicat ieri de BNR.
„Decelerarea dinamicii consumului s-a produs în contextul unor avansuri mai moderate ale veniturilor salariale reale“, potrivit documentului citat, prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu. Avem, prin umare, o temperare a cererii de consum, dar rezultate modeste la nivelul acumulării de capital. Datele publicate miercuri de INS arată că venitul salarial mediu nominal net a crescut în septembrie cu 13%. Dar indicele câştigului salarial real, în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a făcut un salt de doar 7,7%, ca urmare a unei inflaţii încă foarte ridicate. Prin urmare, reducerea veniturilor disponibile, ca urmare a inflaţiei, conduce la căderea consumului, care, în ultimii ani, a fost principalul motor al creşterii economice. Din 2014, consumul final a crescut necontenit, ajungând la 8,4% în 2017. În primul semestru din an, consumul a crescut însă, pe volum cu doar 3,7%.
Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2018 investiţiile ar urma să înlocuiască motorul consumului. Consumul ar urma să crească cu 5,4%, iar investiţiile cu 7,9%. Însă, pe volum, în semestrul I, consumul a crescut cu doar 3,7%, în vreme ce investiţiile (formarea brută de capital fix) s-au redus pe volum cu 0,6%.
Potrivit Comisiei Europene, în 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea salariilor se domoleşte, iar inflaţia rămâne sus. Totuşi, spune sursa citată, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii economice.
Cererea internă va avea în 2018 o contribuţie la PIB de 4,2%, în scădere de la 7,3% anul trecut. Exportul net îşi va accentua contribuţia negativă la PIB, până la minus 1,3%. Preţurile volatile şi creşterea preţurilor pe plan internaţional ar putea da o nouă lovitură deficitului contului curent, care anul acesta va fi de 3,7% din PIB, în creştere de la 3,1% din PIB în 2017.
Deficitul bugetar ar urma să crească, cred analiştii Comisiei, la 3,3% din PIB în 2018, faţă de sub 3% în 2017. Prognoza de deficit este foarte pesimustă - 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% din PIB în 2020.
Recent, FMI şi-a redus prognoza de creştere economică a României la 4%, de la 5,1% în vară.