Conferinţa ZF Branduri româneşti, Timişoara. Un brand se construieşte cu oamenii din companie şi se dezvoltă prin investiţii constante

Autor: Georgiana Mihalache 09.11.2018

♦ Brandul este o percepţie a oamenilor care folosesc un produs şi e nevoie de timp pentru a-l construi ♦ Antreprenorii din noul val care au creat afaceri în ultimii ani vor să ducă brandurile româneşti mai departe ♦ Trebuie investit constant în brand pentru a creşte compania.



Antreprenorii care au creat brandurile româneşti au avut încredere şi voinţă de a rezista pe piaţă, iar construcţia unui brand se face cu oamenii din companie, au susţinut antreprenorii din zona Banatului care au creat câteva dintre cele mai mari branduri din ţară, prezenţi la conferinţa Branduri Româneşti, organizată de ZF la Timişoara cu sprijinul Raiffeisen Bank România.

Evenimentul a reunit peste 120 de participanţi, antreprenori, consultanţi, bancheri, care au vorbit despre importanţa unui brand pentru companiile româneşti, cât de greu se construieşte şi cum poate fi dezvoltat.

„Mi se pare important de scos în faţă şi de apreciat un brand românesc, vrem să creăm perspective, sunt cei care au avut anduranţa, încrederea, curajul, voinţa de a rezista.

Vedem şi valul de lupi tineri care vor să înveţe, să înţeleagă şi să facă mai bine, să ducă brandurile româneşti mai departe“, a spus Felix Daniliuc, director executiv al Raiffeisen Bank România.

El a menţionat problema creată de românii care pleacă în străinătate, spunând că sunt 80.000 de români rezidenţi care pleacă în fiecare an din România. Despre românii care pleacă a vorbit şi Romeo Dunca, proprietarul Dunca Expediţii, una dintre cele mai mari companii de transport marfă de pe piaţa locală.

„Deşi acum beneficiem de multe lucruri, cei care sunt baza oricărui business pleacă din România. Cea mai mare pierdere a unei ţări nu sunt banii, clădirile. Puterea unei naţiuni stă în puterea celor care o alcătuiesc de a genera lucruri materiale“, a spus Romeo Dunca.

 Referitor la cât de greu se construieşte un brand, Daniel Cîrstea, CEO-ul lanţului de supermarketuri Profi, a spus că este un proces continuu, iar oamenii din companie dau valoare unui brand.

„Am construit Profi pentru că am călătorit foarte mult în alte ţări, Franţa, Spania, Rusia, să vedem concepte noi, ce putem să adaptăm la noi. Ne inspirăm, vedem ce se poate adapta la noi şi recomand să încurajeze oamenii să încerce pentru că ei sunt în relaţie cu clienţii şi ştiu ce să facă. Valoarea brandului e dată de oameni şi de interacţiunea dintre ei“, a spus Daniel Cîrstea. El a menţionat că încearcă să încurajeze spiritul antreprenorial în rândul angajaţilor Profi, care pot deveni şefi de magazin şi se pot ocupa de acea locaţie ca un antreprenor.

Adrian Docea, creative director Heraldist&Wonder­marks, a atras atenţia că românii sunt expuşi zi de zi la pes­te 3.000 de mesaje de brand, însă doar puţin peste 1% din­tre aceste mesaje sunt reţinute de către potenţialii clienţi.

„Brandul este percepţie. Nimeni nu deţine un brand pentru că acela este în capul oamenilor. Sunt trei ingrediente care duc la creşterea companiei - ambiţie, brand şi valori“, a mai spus Adrian Docea.

Horia Cardoş, directorul general al Agroland, care distribuie furaje, pui de-o zi sau seminţe, a sfătuit antreprenorii să dea un nume companiei pe care o înfiinţează pentru a putea fi uşor de indentificat în piaţă.

„Agroland are o vechime de 14 ani ca brand. Am reuşit să-mi adun o echipă de oameni care cred în ceea ce facem. Avem un program în care încercăm să-i ajutăm pe clienţii noştri să-şi vândă produsele“, a mai spus Horia Cardoş.

Brandul necesită investiţii constante, dar şi produse noi pentru ca o companie să se adapteze cerinţelor pieţei, a spus Ioan Biianu, proprietarul grupului de companii de agrobusiness Glissando, cu o experienţă de 27 de ani în domeniul importului şi distribuţiei de seminţe, îngrăşăminte, pesticide.

La conferinţa Branduri româneşti au venit, alături de oamenii de afaceri cu zeci de ani de experienţă în business, şi antreprenorii care au pariat în urmă cu doar câţiva ani pe afaceri noi.

Alexandra Lazea este un exemplu de antreprenoare care a pariat pe o nişă, deschizând în urmă cu doi ani jumătate Neaţa Omelette Bistro, o omletărie în zona centrală a Timişoarei.

„Încă suntem la început, ne-am dezvoltat pe baza Face­bo­o­ku­lui şi a reţelelor de socializare. Ne-am promovat singuri, tot am făcut noi. Am avut noroc că am deschis când chiar se cerea acest gen de restaurant, suntem primii din România. Vin şi din Cluj, Oradea să încerce omletele noastre“, a spus Alexandra Lazea.

Şi Ştefan Foldi, fondatorul Rawckers, care produce brânză vegetală din caju, a spus că merge după consumatori pe reţelele sociale.

 „Ne adresăm inclusiv millennials-ilor, participăm la multe târguri, expoziţii, degustări, pe Facebook suntem prezenţi. De fiecare dată trebuie să fii atent la consumator şi să te adaptezi cerinţelor“, a spus Ştefan Foldi.

 Investiţiile în brand au transformat Cramele Recaş dintr-un business local într-unul internaţional.

„Am mizat pe inovaţie, diversitate, atenţie la dinamica pieţei şi investiţii. Acţionarii au investit în permanenţă tot ce aveau în reconversii, s-au schimbat soiuri de struguri“, a spus Codruţa Georgiu Lambrino, business unit manager la Cramele Recaş. Parteneri suport ai evenimentului au fost Cramele Recaş, Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului Timişoara, Camera de Comerţ Timiş, Express de Banat, Renaşterea Bănăţeană, Uniunea Naţională a Patronatului Român.

Ziarul Financiar a mai dezbătut alături de antreprenorii români prezenţi la Timişoara despre cât durează să construieşti un brand şi ce resurse trebuie implicate, dar şi despre planurile oamenilor de afaceri pentru următoarea perioadă.

Evenimentul a ajuns astfel în ultimul oraş din turul organizat de ZF cu sprijinul Raiffeisen Bank România, după ce conferinţe dedicate brandurilor locale au mai fost organizate în Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa.

Judeţul Timiş este al doilea cel mai important pol de business din România, afacerile companiilor înregistrate aici situându-se la 62 mld. lei în 2017, arată datele de la Registrul Comerţului.

georgiana.mihalache@zf.ro

 

 

Ce au declarat invitaţii prezenţi la evenimentul ZF Branduri româneşti, Timişoara


 

Felix Daniliuc, director executiv Raiffeisen Bank România

♦ Vrem să-i recunoaştem pe cei care au creat un brand. Sunt oameni care au avut determinarea să crească un brand şi vedem şi valul de lupi tineri care vor să înveţe, să înţeleagă şi să facă mai bine, să ducă brandurile româneşti mai departe.

♦ Avem în portofoliu o categorie de clienţi care aduc robusteţe, aşa ne referim la companiile din zona de Vest. Concentrarea este pe industria de automotive şi transporturi, e cea mai importantă piaţă de acces către vestul Europei.

♦ Sunt 80.000 de români rezidenţi care pleacă în fiecare an din România, echivalentul a 29 de comune. Am contribuit la sănătatea şi educaţia lor şi ei merg şi produc pe PIB-ul altei ţări.

♦ Mi se pare important de scos în faţă şi de apreciat un brand românesc, vrem să creăm perspective, sunt cei care au avut anduranţa, încrederea, curajul, voinţa de a rezista.

♦ Ştim ca noi avem oameni cu care să mergem mai departe şi să ducem România acolo unde ne-o dorim cu toţii.


 

Daniel Cîrstea, CEO Profi

♦ Construirea brandului nu poate fi făcută peste noapte. Brandul îl face puterea echipei. Am avantajul că eu conduc o echipă pe care o ştiu din 2005-2008.

♦ Profi nu e o multinaţională, brandul nu există decât în România. Din 10 membri din board, nouă sunt români.

♦ Am construit Profi pentru că am călătorit foarte mult în alte ţări, Franţa, Spania, Rusia, să vedem concepte noi, ce putem să adaptăm la noi. Ne inspirăm, vedem ce se poate adapta la noi şi recomand să încurajeze oamenii să încerce pentru că ei sunt în relaţie cu clienţii şi ştiu ce să facă.

♦ Valoarea brandului e dată de oameni şi de interacţiunea dintre ei.

♦ Viitorul va fi al businessurilor mici, antreprenoriale care să aibă know-how dintr-o anumită zonă.

♦ Am dezvoltat proiectul de agenţi, adică un şef de magazin cu spirit antreprenorial preia magazinul în agenţie, nu franciză. Sunt 80 de magazine, 10% din lanţ cu agenţi care se ocupă de magazin


 

Adrian Docea, creative director Heraldist&Wondermarks

♦ Din competiţia dintre Cluj şi Timişoara nu contează cine o să câştige pentru că se prefigurează o axă de dezvoltare a nordului pentru că nu putem fi un stat monocentric în 2018. Bucuraţi-vă de competiţie pentru că aduce numai lucruri bune.

♦ Sunt trei ingrediente care duc la creşterea companiei - ambiţie, brand şi valori. Un brand poate fi protejat, manageriat şi crescut.

♦ Brandul este percepţie. Nimeni nu deţine un brand pentru că acela este în capul oamenilor.

♦ În fiecare zi peste 3.000 de mesaje ajung la clienţi, dintre care oamenii îşi aduc aminte circa 1,6%.

 

Horia Cardoş, director general Agroland

♦ Acum 20 de ani am pornit Agroland. După câţiva ani am angajat o agenţie care să ne definească un concept de franciză şi să ne găsească un nume.

♦ Avem 250 de magazine în aproape toată ţara. Ne-am schimbat între timp misiunea, suntem preocupaţi să servim clienţii, micii fermieri, să-i ajutăm să obţină hrană de calitate în gospodăriile lor.

♦ Foarte mulţi dintre omâni îşi doresc preţ, dar e şi o categorie în creştere care se uită la calitatea produselor.

♦ Agroland are o vechime de 14 ani ca brand. Am reuşit să-mi adun o echipă de oameni care cred în ceea ce facem.

♦ Antreprenorii trebuie să dea un nume companiilor astfel încât clienţii finali să poată recunoaşte cu uşurinţă acel brand.

♦ Credem că produsele de calitate trebuie consumate în zona unde sunt produse, nu să cheltuim resurse.

♦ Ne-am dori să mai existe o companie care să vrea să educe micii fermieri, în sensul producţiei. Avem un program în care încercam sa-i ajutam pe clienţii noştri să-şi vândă produsele.


 

Ioan Biianu, proprietarul grupului de companii Glissando

♦ Foarte mulţi antreprenori îşi vând businessurile. Creează un brand, investesc în el şi la un moment dat mulţi îl lasă şi pleacă în alt domeniu.

♦ Glissando are 250 de angajaţi, sunt patru companii în grup. Suntem activi pe partea de investiţii în brand.

♦ Am început businessul devreme şi undeva în anii 2000 am început să introducem produse proprii pe piaţă, dar ne-am lovit de partea de neîncredere în produs. Am început să ne dezvoltăm reţeaua proprie de magazine şi când cererea a fost puternică, au început să aibă şi restul companiilor încredere.

♦ Brandul e puternic pentru că am investit mulţi bani, răbdare şi suntem constanţi, imaginea, culorile sunt aceleaşi.

♦ Nişele sunt făcute pentru companii româneşti, unde găsim o nişă e important să o dezvoltăm.


 

Adrian Păşcuţă, director executiv al Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului

♦ Start-Up Nation, un brand public, este un program a cărui primă ediţie se încheie zilele acestea şi urmează lansarea celei de-a doua ediţii.

♦ Ne adresăm antreprenorilor care doresc să deschidă companii noi, oferim finanţare nerambursabilă de maximum 200.000 lei.

♦ Sunt peste 8.000 de firme care au semnat contracte şi au primit finanţare în prima ediţie, în ediţia a doua vor fi circa 10.000 de companii. La a doua ediţie sunt permise şi francizele.

♦ Mi-aş dori să avem în Timiş un număr mult mai mare de companii finanţate în a doua ediţie.

♦ Se intenţionează ca până la începutul lunii decembrie să se deschidă sesiunea de înscriere la programul Start-Up Nation.

 

Romeo Dunca, proprietarul Dunca Expediţii

♦ Deşi acum beneficiem de multe lucruri, cei care sunt baza oricărui business pleacă din România, e o ţară de unde pleacă mulţi dintre cei care ar trebui să rămână.

♦ Nu ducem lipsă de cei care ar putea să reaşeze România la un loc firesc, dar nu ne putem organiza, nu suntem disciplinaţi.

♦ Sunt implicat în a dezvolta un business de nişă în judeţul Caraş, care cred că e o minune a României. Fiecare antreprenor român care a ajuns să reziste mai mult de 20 de ani ar trebui să fie un studiu de caz.

♦ Cea mai mare pierdere a unei ţări nu sunt banii, clădirile. Puterea unei naţiuni stă în puterea celor care o alcătuiesc de a genera lucruri materiale.

♦ Aş dori României să poată să beneficieze de forţa românilor care pot să ridice ţara.


 

Ştefan Foldi, fondator Rawckers

♦ Producem primul produs de brânză vegetală din caju şi migdale. Avem o unitate de producţie locală pe care intenţionăm s-o dublăm.

♦ Ne adresăm inclusiv millennialilor, participăm la multe târguri, expoziţii, degustări, pe Facebook suntem prezenţi. Trendul acesta a crescut mult în ultimii ani, trecerea către produse vegetale a luat amploare.

♦ Am descoperit când am început să vindem că 70% dintre clienţii noştri sunt copii şi persoane cu alergii.

♦ De fiecare data trebuie să fii atent la consumator şi să te adaptezi cerinţelor. Livrăm în ţară, avem solicitări şi pentru export, de la magazine naturiste, tradiţionale pentru a introduce acest tip de aliment.

♦ Lucrăm în fiecare zi la construcţia brandului, înseamnă pasiune, muncă.


 

Alexandra Lazea, fondatoarea Neaţa Omelette Bistro

♦ Am început de 2 ani jumătate, nu am avut un plan, treptat am găsit un spaţiu, am început să-l amenajăm. La început aveam şase mese, am văzut că este cerere, am zis să ne mutăm într-un spaţiu mai mare. Lumea apreciază omletele noastre, ştiu că nu ne abatem de la calitatea produselor.

♦ Vrem să ne extindem, am semnat pentru o franciză la Cluj, sperăm ca până în ianuarie să se deschidă şi acolo.

♦ Încă suntem la început, ne-am dezvoltat pe baza Facebookului şi a reţelelor de socializare. Ne-am promovat singuri. Am avut noroc că am deschis când chiar se cerea acest gen de restaurant, suntem primii din România. Vin şi din Cluj, Oradea să încerce omletele noastre. 

♦ Majoritatea celor care ne trec pragul sunt tineri, dar nu numai. Tinerii vin să-şi discute afacerile la care se gândesc, vor să încerce, să devină avocaţi, doctori.

 


Codruţa Georgiu Lambrino, business unit manager la Cramele Recaş

♦ La început eram o cramă locală, nu ştia nimeni de zona Recaş. După investiţii s-a ajuns la un brand internaţional.

♦ Am mizat pe inovaţie, diversitate, atenţie la dinamica pieţei şi investiţii.

♦ Acţionarii au investit în permanenţă tot ce aveau în reconversii, s-au schimbat soiuri de struguri.

♦ Trebuie să fii prezent pe canalele de comunicare, să mergi la consumator.

♦ Aş dori ca toţi care vor să devină antreprenroi să vadă oportunitatea şi să profite de ea, să ştie ca au un drum greu, dar aşa era şi în trecut.

♦ Dacă în trecut preferinţa clientului român erau vinurile dulci şi demidulci, acum vedem o trecere spre vinurile seci. Rozeurile şi spumantele se vând bine vara. Creşte consumul de vin, există concurenţă să creştem această piaţă.