Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nu cred că creşterea salariului minim este o măsură greşită, dar nu este soluţia ca să rezolve problema deficitului de forţă de muncă

Am aproape 1000 de angajati in tara, dintre care jumatate in fabrica din Cluj si sunt direct confruntat cu si ingrijorat de problemele deficitului si a migratiei fortei de munca din Romania; am citit reactiile mediului de afaceri la OUG privind cresterea si defalcarea salariului minim si, in opinia mea, opozitia invocand lipsa timpului de pregatire si a analizei de impact a acestei masuri este o pista gresita de debatere in industria de manufactura.

De fapt cred ca o crestere a salariului minim este buna atata vreme cat combate evaziunea fiscala a unor angajatori care plateau bani salariatilor la negru peste salariul minim anterior – ati semnalat si Dumneavoastra aceasta practica; astfel ca angajatorii care procedau la o astfel de solutie nu mai fac competitie neloiala celor corecti. Va duce bineinteles si la colectarea de mai multi bani la buget prin cresterea contributiilor.

Desigur, este greu de crezut ca masura va rezolva problema productivitatii muncii in Romania, una dintre cele mai mici din UE, care a ajuns acolo si din cauza ca lipseste industria de valoare adaugata (fabrici inchise in 20 de ani), exceptie facand manufactura de automotive.

Dar nu rezolva problemele foarte serioase de pe piata fortei de munca:

• exista un deficit major de forta de munca in decadele 3-4 de viata, majoritatea acestora fiind plecati la munca in UE fara nici o sansa sa se reintoarca pentru noul salariu minim; imbatrinirea populatiei este principalul factor de risc in piata muncii, ori aceasta problema nu este rezolvata de cresterea salariului minim. Angajatii din zona industriala au varste care trec de 50 de ani, in 5 ani se pensioneaza si ramanem fara angajati cu experienta, fara meseriasi;
• exista un deficit major de personal calificat in absenta scolilor profesionale sau a unei eficiente masurabile a invatamantului dual (absolventii acestuia din urma nu pot fi obligati sa ramana la locul unde au facut internship-ul). Clusterele de scoli profesionale din Brasov si Timisora, de exemplu, create pe cheltuiala investitorilor, nu par a seta un exemplu pentru autoritatile din alte judete, unde grija este digitalizarea si automatizarea, dar acestea, asa cum sunt setate in BPO, nu pastreaza valoare adaugata mare in tara;
• exista un deficit major de personal calificat in industria de manufactura (productie) unde generatia tinara nu vrea sa se angajeze, nefiind pregatita vocational si rezistand oricaror proiecte de conversie profesionale. Asta vine din familie si societate, s-a creat  o adevarat cultura “anti-meseriasi” – caz uimitor relatat de presa, parintii si profesorii unui colegiu economic se opun comasarii cu un liceu tehnologic pe motiv ca elevii acestuia din urma (care urmaza si invatamant dual) pot deteriora valoarea elevilor celui dintai; gluma cu “Dorel” care este parte din cultura pop a milenialilor, se intoarce impotriva Romaniei;
• se mentin privilegiile de tip asistenta sociala, care pur si simplu pulverizeaza cultura muncii. Peste 1,5 milioane de oameni ar putea fi angajati, dar ei stau acasa pe ajutor social, in special in zona urbana mica si rurala; chiar si cu cresterea salariul minim ei nu mai pot fi scosi din zona de confort. Sunt primari de sate care ne cheama la targuri de job-uri pentru ca le e lehamite sa vada consatenii trandavind pe ajutor social, bani pe care ei insasi realizeaza ca i-ar putea folosi altfel;
• exista o lipsa condamnabila a interesului autoritatilor locale de a intelege nevoile pietei muncii si de intervene pentru a corela activitatile scolare si academice cu nevoile reale de necesar de munca. In toate orasele mari se organizeaza targuri de cariere in IT, dar nu am vazut targ de cariere pentru meseriasi, unde exista o cerere enorma din toate directiile.

Aducerea de forta de munca din Est este o solutie pentru industria de manufactura, care oricum plateste peste salariul minim (noua salarizare de referinta pentru astfel de situatii, o alta masura buna). Dar in rest, costurile de relocare, formalitatile birocratice cat mai ales cota de imigratie de munca stabilita de UE sunt obstacole greu de trecut pentru angajatorii de exemplu, din constructii, HORECA, alte servicii, etc.

Deci, nu cred ca cresterea salariului minim este o masura gresita, dar nu este solutia ca sa rezolve problema deficitului de forta de munca. Este probabil un inceput, dar sunt necesari 4-5 ani de politici publice sustenabile pentru dezvoltarea de meseriasi, facute in parteneriat cu angajatorii, care sa resolve problemele de mai sus. Reintroducerea examenului de treapta (clasa a Xa) ca rascruce obligatorie in cariera, obligativitatea practicii de vara in industrie de manufactura, crearea unei culturi nationale pro-meseriasi, sunt masuri care ar putea rezolva problemele in piata muncii. Am terminat clasa de matematica-fizica si am avut si o specializare de lacatus-mecanic cu loc de munca asigurat la Independenta Sibiu (in locul careia exista acum un ansamblu residential…), astfel ca am avut ambele alternative. Revenirea la conectarea colegiilor industriale cu investitorii industriali este masura sustenabila pe termen mediu.

- Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj