Comisia de Prognoză măreşte şi micşorează PIB-ul pe 2018 în acelaşi timp. Investiţiile, rectificate de la +7,9% la +3,5%

Comisia de Prognoză a majorat iarăşi PIB-ul estimat pentru 2018, în valoare nominală, de la 945 miliarde de lei la 950 miliarde de lei, reducând în acelaşi timp ritmul de creştere aşteptat pentru anul acesta de la 5,5% la 4,5%, în cadrul progno­zei de toamnă, dată vineri publi­cităţii.

În euro, creş­terea înseamnă peste un miliard, până la 204 mld. euro. În prognoza anterioară, de vară, PIB-ul fusese estimat la 203 miliarde de euro.

Diferenţa se explică prin modi­ficarea defla­torului PIB pentru 2018, adică a creşterii preţu­rilor pentru com­ponentele care intră în calculul PIB, de la 4,3% la 5,9%.

Deflatorul este „o inflaţie“ a PIB-ului. Cu cât deflatorul este mai mare, cu atât creşterea PIB-ului real este mai mică, exact la fel ca în cazul inflaţiei, unde cu cât inflaţia este mai mare, creşterea puterii de cumpărare este mai redusă în pofida majorării salariilor.

Creşterea PIB-ului nominal va permite menţinerea deficitului bugetar în limita de 3% din PIB chiar dacă în valoare absolută acesta va putea fi majorat cu 100-200 de milioane de lei.

Guvernul este într-o luptă strânsă pentru a se încadra cu deficitul la 3% din PIB, în condiţiile creşterilor sala­riale puternice acordate bugetarilor, de peste 20%, şi urmează să mai facă o rectificare bugetară pentru a acomoda creşterile de cheltuieli cu veniturile la buget sub plan. Veniturile bugetare sunt cu 14% mai mari decât anul trecut, dar chel­tuielie au crescut cu 18%, astfel încât  deficitul bugetar este de 1,77% din PIB la 9 luni.

Iniţial, gu­vernul a construit bugetul pe o creş­tere economică de 5,5% şi un PIB de 908 miliarde de lei.

Ulterior, Comisia de Prognoză a majorat PIB-ul în valoare nominală la 945 mld. lei pentru 2018 şi a menţinut creşterea la 5,5%, în pofida încetinirii vizibile a consumului, dar şi a lipsei investiţiilor.

În prognoza de toamnă 2017, Comisia de Prognoză vedea creşterea  de 5,5% pe 2018 bazată pe un plus al consumului de 5,8% şi pe o majorare a investiţiilor cu 7,9%.

În prognoza de toamnă 2018, Comisia acceptă că majorarea consu­mului este de doar 5,1% şi o creştere a investiţiilor de doar 3,5%, la jumătate faţă de prognoza iniţială.

Din punctul de vedere al formării PIB, industria era aşteptată să crească cu 5,7% dar a crescut doar cu 5,3%, agri­cultura era aşteptată să aibă un plus de 1,9%, dar a crescut cu 8,6%, cons­truc­­ţiile ar fi trebuit să crească cu 7%, dar cresc cu doar 1,2%, iar serviciile ar fi trebuit să se majoreze cu 5,7%, dar iată că estimarea acum este de doar 3,6%. Practic, datele arată că deşi menţinerea ritmului de creştere trebuia să se bazeze pe investiţii, deci cons­trucţii, ritmul foarte prost al investiţiilor în infrastructură a făcut ca la acest capitol să fie stagnare în loc de creştere de 7%.

Noroc cu agri­cultura, despre care nu se credea că mai poate creşte iarăşi sub­stanţial, dar iată că raportează un excepţional plus de 8,6%.