Loteria preţurilor petrolului, un joc al ruşilor, saudiţilor şi americanilor de care depinde ascensiunea sau căderea economiilor din întreaga lume

Forţat de protestele din weekend să iasă cu explicaţii pentru scumpirea carburanţilor, ministrul de finanţe din Bulgaria Vladislav Goranov a declarat că nu guvernul sta­bileşte preţurile, ci pieţele internaţionale.

El a asigurat că cotaţiile petrolului se vor stabiliza la actualele niveluri şi ar putea chiar să scadă anul viitor. Preţurile petrolului pot da forţă sau pot sufoca o economie, iar în vremurile actuale, dominate de incertitudini, intrigi şi reconfigurarea alianţelor între state, a face prognoze despre direcţia acestora este mai degrabă muncă de prezicător decât de tehnician. Munca de prognoză ar putea fi îngreunată şi mai mult de schimbări în cadrul OPEC, cel mai puternic grup al producătorilor de petrol şi gaze naturale.

Din primăvară până la începutul toamnei, strategii pieţei petrolului făceau analize despre efectele pe care le-ar avea asupra economiilor lumii preţuri ale petrolului ajunse la 100 de dolari pe baril. Statele exportatoare s-ar bucura de veniturile mai mari, în timp ce naţiunile consumatoare vor fi nevoite să suporte povara scumpirii combustibilului, a unei inflaţii mai mari şi posibil a reducerii cererii, scria, spre exemplu, Bloomberg la sfârşitul lunii septembrie, când cotaţiile ţiţeiului Brent se îndreptau spre 86 de dolari pe baril, atingând maximul ultimilor patru ani. În mai, Bank of America prognoza că preţurile vor atinge 100 de dolari pe baril anul viitor. Acestea pentru ca săptămâna trecută Financial Times să anunţe că piaţa petrolului american a intrat pe terenul ursului (piaţa bear, caracterizată de pesimism), iar cea internaţională nu este nici ea departe, iar Bloomberg să scrie că scăderea preţurilor impulsionează economiile emergente, lovite lunile trecute de o criză valutară. Brentul a plonjat cu 20% în doar o lună. Căderea din ultimele săptămâni a distrus toată creşterea din acest an, notează The Wall Street Journal. Însă ieri, Brentul se tranzacţiona în urcare, la peste 71 de dolari barilul, pentru că Arabia Saudită, unul dintre cei mai mari exportatori de ţiţei şi cea mai influentă ţară din OPEC, a anunţat că ia în considerare reducerea producţiei din cauza cererii slabe. În vară, în faţa creşterii preţurilor şi a unor presiuni politice fără precedent din partea preşedintelui american Donald Trump, Arabia Saudită, Rusia şi alte state exportatoare au produs mai mult.

În septembrie, Trump a promis că nu va mai permite menţinerea preţurilor petrolului la niveluri ridicate, o ameninţare care avea ca ţintă OPEC. De asemenea, Trump a ameninţat cu blocarea accesului Iranului, o ţară exportatoare, la piaţa internaţională a petrolului. Preşedintele a blocat accesul, însă a introdus şi excepţii care fac ca situaţia de pe pieţe să nu se schimbe dramatic.

Acum, când alegerile de mijloc de mandat din SUA s-au încheiat, iar producţia de petrol de şist a SUA s-a încadrat pe traiectoria unei alte creşteri record, OPEC îşi regândeşte strategia. Oficiali saudiţi au declarat în contextul unei şedinţe a organizaţiei că regatul îşi va reduce exporturile unilateral luna viitoare, notează MarketWatch.

„Trebuie să facem orice putem pentru a rebalansa piaţa petrolului“, a declarat ieri ministrul energiei saudit Khalid al-Falih.

Între timp, Rusia, cel mai mare producător de petrol şi gaze naturale al lumii, a trimis mesaje mixte în ceea ce priveşte reducerea livrărilor. Până acum, Rusia a mers în tandem cu OPEC. Însă chiar Arabia Saudită ar putea renunţa la mersul în tandem. The Wall Street Journal scrie, citând ca sursă un consilier saudit de top, că regatul analizează ce se poate întâmpla dacă părăseşte organizaţia de tip cartel OPEC, în prezent cu 15 state membre. Arabia Saudită are suficientă forţă de producţie pentru a deveni un cartel în sine. Schimbarea de strategie ar veni pe fondul presiunilor în creştere din partea SUA, notează Deutsche Welle. Saudiţii contribuie cu o treime la producţia totală a OPEC.

De zeci de ani organizaţia stabileşte producţia de petrol pentru a duce preţurile în direcţia dorită.

„Regatul ştie că cererea de petrol nu va dura la nesfârşit, aşa că trebuie să gândească dincolo de OPEC. Ai, de asemenea, un decret NOPEC luat în considerare la Washington“, a afirmat consilierul saudit, făcând referire la un proiect de lege american prin care OPEC ar fi etichetat ca fiind un cartel ilegal.

În SUA, producţia de petrol de şist a marcat în august un nou record lunar, de 11,3 miliarde de barili pe zi, iar Administraţia de Informaţii în Energie estimează că pragul de 12 miliarde de barili pe zi va fi atins anul viitor mai devreme decât s-a anticipat. Agenţia şi-a redus însă estimările de preţ, menţionând o cotaţie medie de 72 de dolari pe baril pentru petrolul Brent în 2019. Prognoza anterioară este cu trei dolari mai mare.