Ucraina, „cea mai săracă ţară din Europa“, la cinci ani de la sângerosul Euromaidan: milioane de ucraineni sunt plecaţi din ţară şi ajută la boom-ul economic al altora, economia îşi revine lent, iar Rusia continuă să fie cel mai mare partener comercial
Se împlinesc aproape cinci ani de la masivele demonstraţii proeuropene cunoscute ca Euromaidan, la care autorităţile ucrainene de atunci au reacţionat brutal, şi mai bine de patru ani de la anexarea Crimeei ca pedeapsă aplicată de Rusia Ucrainei pentru îndrăzneala de a se apropia de UE şi de a ştirbi astfel sfera de influenţă rusească. Economia ucraineană pare că îşi revine. Lent, şovăielnic, dar în direcţia cea bună.
Însă anii de chin din zonele devastate de războiul dintre separatişti şi armata guvernamentală, colapsul economic (PIB-ul s-a prăbuşit cu 17% în primul trimestru din 2015), haosul politic, şocul reechilibrării economiei şi chiar deschiderea ţării către Vest au creat o vulnerabilitate, pentru economie şi societate, greu de depăşit: fuga talentului şi a forţei de muncă în străinătate. Situaţia este complicată de vecinătatea Rusiei şi de incertitudinile pe care le creează legăturile economice şi sociale pe care Ucraina încă le mai are cu această ţară.
Economia Ucrainei, o piaţă imensă după standardele europene, avansează de 11 trimestre consecutive, în ritm anualizat. Preşedintele Petro Poroşenko şi-a făcut un obicei din a anunţa intenţii măreţe, ca un acord de comerţ liber cu China sau atragerea investitorilor bogaţi din Golful Persic, şi creşteri ameţitoare, cum ar fi la exporturi de ouă, de zahăr sau de orice se poate. Însă din când în când Moscova face anunţuri de natură să demoralizeze, unul recent fiind introducerea de noi sancţiuni contra companiilor ucrainene, ceea ce scoate în evidenţă jocul incertitudinilor practicat de Kremlin. Rusia a rămas cel mai mare partener comercial individual al Ucrainei, atât la importuri, cât şi la exporturi.
În aceste condiţii nu este de mirare că aproape un milion de ucraineni pleacă din ţară în fiecare an, după cum avertizează ministrul ucrainean al afacerilor externe Pavlo Klimkin. Avertismentul este preluat cu insistenţă de presa de propagandă rusească.
„Suntem într-o situaţie catastrofală“, spunea ministrul în septembrie. Klimkin a prezentat şi cifre: doar Polonia a primit recent 1,4 milioane de ucraineni, iar aproape 30% din populaţia oraşului polonez Wroclaw vorbeşte acum ucraineana. Circa două milioane de imigranţi ucraineni ar locui în Polonia şi între 3 milioane şi 4,4 milioane în Rusia. Alte câteva milioane trăiesc în America de Nord. Polonia a fost vârful de lance al eforturilor Uniunii Europene de aducere a Ucrainei pe orbita europeană.
În ultimii ani, ucrainenii au fost principala sursă de forţă de muncă străină pentru Polonia, o ţară în plină dezvoltare, dar care se confruntă cu un deficit din ce în ce mai mare de forţă de lucru calificată în condiţiile în care milioane de polonezi au plecat în ţările mai bogate din Vest în căutarea unui trai mai bun. Situaţia este la fel în toate economiile est-europene. Confruntată cu o lipsă acută de forţă de muncă, Cehia vrea să dubleze la 40.000 cota anuală de ucraineni cărora le este permis să muncească acolo, potrivit Radio Praha.
În Germania, cea mai mare economie europeană şi de decenii un magnet pentru muncitorii est-europeni, locuiesc 138.000 de cetăţeni ucraineni, spune ministerul german al muncii. Numărul ucrainenilor care muncesc în Germania creşte cu 10% în fiecare an, notează agenţia UNIAN.
Nu există statistici precise privind fluxul de cetăţeni ucraineni care pleacă să locuiască sau să muncească în străinătate, aceasta deoarece mulţi se duc să facă munci sezoniere, cum sunt cele din agricultură. O analiză a Centrului pentru Studii Estice (OSW) spune că valul de ucraineni care pleacă din ţară pentru a munci în statele UE, pornit în 2014, a atins punctul de maxim şi se va stabiliza sau va începe să scadă în 2019, scrie bne IntelliNews.
Un semn al stabilizării sunt remiterile către Ucraina. Banca naţională ucraineană a calculat că expaţii au trimis acasa 7 miliarde de dolari în 2015, 7,5 miliarde de dolari în 2016 şi 9,3 miliarde de dolari în 2017. Anul acesta, remiterile sunt aşteptate să stagneze sau să scadă la 9 miliarde de dolari.
„Valul migraţionist în creştere din Ucraina spre Polonia începe să decelereze încet. Această migraţie este încă temporară în natura sa, astfel că este dificil de evaluat în ce masură va deveni pe deplin rezidenţială. Poate că cu timpul actualul model circular de migraţie va înceta să mai atragă noi oameni. Polonia rămâne singura ţară din UE în care un număr mare de ucraineni muncesc datorită mai multor avantaje competitive“, spune Marta Jaroszewicz, analist la OSW.
Emigraţia devine o problemă atunci când o economie trebuie reconstruită. Cu cei mai talentaţi şi dedicaţi muncitori plecaţi, revenirea economică este greoaie, dacă nu imposibilă. Creşterea economică a Rusiei a atins 10% în 2000 după o criză profundă în 1998. Însă revenirea economică ucraineană este modestă. Avansul din trimestrul trei a încetinit la 2,8%, de la 3,8% în trimestrul anterior. Însă nici contextul global nu ajută, cu încetinire în UE şi conflicte comerciale între marile puteri.
Departamentul de politică monetară şi analiză economică al băncii centrale ucrainene a calculate că reducerea forţei de muncă din cauza migraţiei a dus la scăderea cu 5-8% a numărului angajaţilor în 2017.
Fondul Monetar Internaţional a descris Ucraina ca fiind „cea mai săracă ţară din Europa“, plasând-o în funcţie de PIB per capita în spatele Republicii Moldova. Astfel, Ucraina are un PIB per capita de 2.964 dolari (2018). În Moldova, indicatorul ajunge la 3.226 dolari, în Belarus la 6.020 dolari, iar în Rusia la 10.950 dolari. FMI estimează că corupţia reduce creşterea economică cu două puncte procentuale. Kievul reuşeşte să-şi plătească datoriile mulţumită unui acord de finanţare încheiat cu FMI.
Salariile din Polonia, principala destinaţie a muncitorilor sezonieri ucraineni, sunt de patru ori mai mari decât în Ucraina, unde inflaţia depăşeşte 10%.
De la vârful de peste 52 de milioane de locuitori atins în 1993, populaţia Ucrainei a scăzut cu aproape 10 milioane la sfârşitul anului 2016.