Presiune pe ANAF pentru încadrarea în deficit. Ţinta de venituri colectate este cu 15% mai mare ca în 2017

Autor: Iulian Anghel 19.11.2018

Ministerul  Finanţelor cere Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să strângă mai mulţi bani la buget (plus 15,3% faţă de 2017) pentru încadrarea în ţinta de venituri şi deficit bugetar.



Sub presiunea unui deficit fiscal ajuns, la nouă luni din an, la 1,77% din PIB, Ministerul Finanţelor cere ANAF - într-o scrisoare pe care ministrul de resort a trimis-o şefului Fiscului - o creştere de venituri cu 15,3% mai mare decât anul trecut.

Drept răspuns, într-o notă „privind nivelul veniturilor bugetare colectate de ANAF“, Fiscul susţine că veniturile colectate la nouă luni sunt deja cu 14,1% indice nominal mai mari, „cu mult peste prognoza de creştere eco­no­mică de 5,5% (rectificată la 4,5% - n. red.)“.

Guvernul susţine că se va încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB, în ciuda faptului că majoritatea analiştilor cred că, dacă nu sunt tăiate o serie de cheltuieli, ţinta va fi ratată. Ultima prognoză macroeconomică a Comisiei Europene, publicată săptămâna trecută, estimează un deficit bugetar de 3,3% din PIB în 2018.

Pentru a se încadra în ţinta de deficit bu­ge­tar, Ministerul Finanţelor trebuie fie să adune mai mulţi bani la buget, fie să taie din cheltuieli.

În primele nouă luni din an, veniturile buge­tului general consolidat au crescut cu 13,6%, dar cheltuielile au avansat cu 18,4%. Deficitul bugetar a ajuns astfel la 1,77% din PIB-ul estimat – 16,7 miliarde de lei, cu 9,9 mi­liarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2017.

Cheltuielile de per­so­nal au crescut, la nouă luni, cu 25,3%, până la 63,3 mi­liarde de lei. Au cres­cut şi inves­tiţiile (chel­tuielile de capital) cu 17,9%, până la

11,3 mi­liarde de lei. Doar că aici ne con­frun­tăm cu o situaţie ne­maiîn­tâl­nită în anii tre­cuţi – cheltuielile Armatei cu înzestrarea au crescut consi­derabil. Armata a cheltuit în pri­mele nouă luni din an, pe achiziţii, care sunt consemnate în tabloul bugetului general consolidat la „cheltuieli de capital“ (investiţii) 2,6 mi­liarde de lei (5,1 mld. lei, la 10 luni).

Într-o scrisoare văzută de ZF, ministrul finan­ţelor îi cerea, la 30 august 2018, şefului Fiscului: „Vă rugăm să confirmaţi angajamen­tul ferm, până mâine 31 august, ora 12.00, faţă de colectarea sumelor suplimentare pentru a putea fi adăugate la rectificarea bugetară, astfel încât programul ANAF să fie supli­mentat cu 9,2 miliarde de lei faţă de legile bugetare aprobate, reprezentând un total de 284,8 miliarde de lei pentru anul 2018“.

Ministrul îi mai spune, între altele, că „în ceea ce priveşte încasările la TVA şi accize, men­ţio­năm că pierderea de aproxi­mativ 2,4 mi­liarde de lei, consi­derăm că reflectă nerea­li­za­rea inte­grală a efortului de îmbună­tăţire a colectării (...)“.

În ceea ce pare a fi şi un răspuns la scrisoare ministrului, Fiscul arată într-o notă „privind nivelul veniturilor bugetare“ că, faţă de nivelul stabilit prin legea bugetului, la începutul anului, încasările ANAF sunt la 102,6%.

În legea bugetului, ţinta de colectare repartizată ANAF fusese de 239,6 miliarde de lei.

Prin urmare, ministrul finanţelor cerea, la finalul lui august, şefului Fiscului să colecteze cu 3,8% mai mult decât fusese stabilit în legea bugetului. Acum Finanţele pregătesc cea de-a doua rectificare, dar nu se ştie dacă ANAF i-au fost trasate obiective noi de încasare.

Într-o notă privind „nivelul veniturilor bugetare colectate de ANAF“, Fiscul explică situaţia la nouă luni a încasărilor.

ANAF arată că în primele nouă luni din an (situaţia la zece luni apare după 25 noiembrie) a colectat 177,6 de  miliarde de lei, ceea ce reprezintă 71% din suma de 248,8 miliarde de lei pe care i-o pretinde Finanţele.

Potrivit sursei citate, indicele nominal de colectare a crescut la nouă luni cu 14,1% (21,9 miliarde de lei) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Gradul de colectare a fost de 99,4% din programul stabilit pe nouă luni (178,7 miliarde de lei). Însă ANAF mai face o precizare importantă şi cu trimitere aproape explicită la scrisoarea ministrului finanţelor prin care şefului Fiscului i se cere să aducă în plus la buget 9,2 miliarde de lei faţă de prevederile bugetare iniţiale: „Analizând comparativ nivelul realizărilor efective la nouă luni cu programul rezultat din legile bugetare anuale (173,1 mld. lei) ar rezulta un grad de realizare de 102,6% şi o depăşire cu 4,5 mi­liarde de lei în cifre absolute“.

Şeful Fiscului îi spune, prin urmare, mai pe ocolite, ministrului finanţelor, că el şi-a depăşit ţinta de încasări ce i-a fost trasată la începutul anului, prin legea bugetului.

Bugetul iniţial a fost construit pe o creştere economică de 5,5% (rectificată apoi de Comisia Naţională de Prognoză la 4,5%). În aceste condiţii, sugerează ANAF, încasările Fiscului sunt în grafic.

În nota amintită privind „nivelul veniturilor bugetare“ la nouă luni, ANAF arată că i-a fost fixată o ţintă de încasări suplimentară, după prima rectificare, de 11,7 milarde de lei,  rezultând o creştere pentru 2018 faţă de 1017 de 15,3%. Legat de această ţintă de creştere, nota amintită susţine că programul anual rectificat de încasări comunicat ANAF are o pondere de 94,5% din încasările la bugetul general consolidat, în vreme ce bugetul de cheltuieli alocat activităţii proprii a ANAF (2,7 mld. lei) reprezintă doar 58,7% din bugetul aprobat pentru Ministerul Finanţelor (4,6 mld. lei) – deşi ANAF deţine 91,5% din numărul total de posturi aprobate pentru Ministerul Finanţelor. Fiscul se plânge că i se cere să crească încasările cu 15,3%, cu mult peste creşterea economică de 5,5% din prognoza de vară (redusă azi la 4,5%).