Banca Europeană de Investiţii: Activitatea de investiţii din România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, din cauza incertitudinii privind viitorul şi a reglementărilor legate de întreprinderi şi piaţa muncii

România continuă să aibă un deficit semnificativ la capitolul investiţii, în ciuda creşterii puternice din ultimii ani, bazată însă mai ales pe consum, cele mai semnificative bariere fiind incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul, precum şi reglementările privind întreprinderile şi piaţa muncii, sunt câteva dintre concluziile sondajului anual realizat de Banca Europeană de Investiţii(BEI).

Astfel, activitatea de investiţii din România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, având în vedere că doar 68% dintre firme au investit în ultimul exerciţiu financiar, comparativ cu 87% la nivel european.

„Sondajul, care se desfăşoară la nivelul Europei, incluzând şi România, oferă băncii UE un instrument politic puternic pentru înţelegerea planurilor de investiţii şi a nevoilor societăţilor de stat şi private, precum şi pentru definirea modului în care BEI poate aduce în mod real valoare economiei şi oamenilor. Împreună cu numeroşii reprezentanţi locali, BEI este pregătită să răspundă nevoilor existente prin finanţarea investiţiilor derulate de corporaţii şi entităţi de stat din România.”, a declarat vicepreşedintelui Băncii Europene de Investiţii, Andrew McDowell.

BEI a semnat recent un acord pentru un împrumut în valoare de 30 milioane euro către BCR Leasing, pentru cofinanţarea proiectelor de leasing care sprijină IMM-urile şi întreprinderile de dimensiune intermediară din România. Contractul face parte dintr-o operaţiune mai mare, de 100 milioane euro, aprobată de BEI.

 „Banca Europeană de Investiţii a reprezentat un pilon puternic pentru dezvoltarea economică strategică a României, dirijând investiţiile către sectoare critice precum transporturile, infrastructura digitală şi noile tehnologii, educaţie pentru forţa de muncă specializată, sănătate sau agricultură. Banca Europeană de Investiţii contribuie la crearea mentalităţii potrivite şi atitudinii responsabile necesare pentru asumarea unor riscuri calculate. Aceasta susţine comunicarea politicilor publice durabile şi priorităţilor pentru dezvoltarea economică şi socială a României, pentru a continua şi extinde integrarea europeană şi convergenţa economică.”, a spus Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Sondajul Grupului BEI arată că deficitul de investiţii perceput – exprimând ponderea firmelor care nu au investit suficient în ultimii ani – se situează peste nivelul UE (20% faţă de 16%). Acest fapt confirmă rata scăzută a investiţiilor la nivel macroeconomic şi o calitate semnificativ mai slabă a activelor. Ponderea medie a maşinilor, utilajelor şi echipamentelor bazate pe tehnologie de vârf este una dintre cele mai scăzute din UE, o pondere scăzută având şi parcul imobiliar eficient din punct de vedere energetic.

În urma unei perioade post-criză prelungite, cu investiţii de capital public şi privat situate cu 30% sub nivelul celor din 2008, creşterea investiţiilor a înregistrat un ritm pozitiv în 2017, prognozele fiind de asemenea îmbunătăţite.

Tendinţa de a acorda prioritate consumului în ceea ce priveşte cheltuiala publică şi gradul de îndatorare relativ ridicat al corporaţiilor în plan privat au constituit principalii factori care au împiedicat redresarea investiţiilor până anul trecut.

Sondajul arată că investiţiile firmelor rămân axate pe înlocuire şi orientate către active corporale. Investiţiile în active necorporale se situează mult sub nivelul UE (25% faţă de 36%). O analiză mai atentă a activităţii de inovare a firmelor din România arată că majoritatea firmelor inovatoare se bazează mai degrabă pe adoptarea de soluţii decât pe dezvoltarea acestora.

„În ansamblu, această situaţie evidenţiază nevoia de a se întreprinde mai mult în acest domeniu şi de a sprijini o tranziţie către o creştere axată în mai mare măsură pe inovare în România”, este de părere Debora Revoltella,  directorul Departamentului economic al BEI.

În plus, circa 12% dintre firme se confruntă cu constrângeri privind finanţarea, iar dependenţa de sursele de finanţare internă rămâne ridicată.

 Accesul la finanţare constituie o problemă mai mare în România decât în alte ţări UE, iar firmele inovatoare, din domeniul tehnologiilor avansate, se confruntă cu dificultăţi şi mai mari în obţinerea de finanţare externă. 

Incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul, precum şi reglementările privind întreprinderile şi piaţa muncii constituie principalele bariere pentru întreprinderile din România. În plus, lipsa infrastructurii de transport adecvate reprezintă un obstacol mai mare pentru firmele româneşti comparativ cu întreprinderile similare din UE. Găsirea de forţă de muncă având calificări adecvate este o problemă cu care se confruntă în special întreprinderile inovatoare.

Sondajul are la bază date obţinute în urma interviurilor cu 475 de firme din România în perioada aprilie-august 2018.