Cum ar fi putut ascunde Ghosn 70 mil. dolari de compania care îl plătea?

Cum a putut unul dintre cei mai vizibili angajaţi din lume să ascundă 70 milioane de dolari sub formă de salarii şi beneficii plătite lui de una dintre cele mai mari şi supravegheate companii ale lumii fără ca aceasta să aibă habar?

La două săptămâni după ce Carlos Ghosn a fost arestat de procurorii din Tokio, această întrebare nu şi-a găsit încă un răspuns, notează Bloomberg.

Sigur este că Nissan a conferit prin regulile sale de guvernanţă corporativă puteri neobişnuite fostului său preşedinte, cel extrem de preţuit pentru a fi salvat cândva producătorul auto de la ruină. Printre acestea s-a numărat puterea aproape totală de decizie cu privire la cât şi cum era acesta plătit.

Mai multe surse familiare cu ancheta procurorilor spun că aceasta pare să depindă de un aspect relativ neclar de ordin contabil, însă indiferent dacă Ghosn a încălcat sau nu legislaţia japoneză prin declararea de cifre incorecte boardului şi contabililor Nissan, problema mai profundă este cum a putut cineva să facă aşa ceva.

„Totul se rezumă la o lipsă de controale interne“, spune Jamie Allen, expert în guvernanţă corporativă.

Disputele cu privire la plăţi au reprezentat o constantă pentru Ghosn aproape încă din momentul în care a preluat în 1999 poziţia de director operaţional al companiei. În 2010, de exemplu, când noile reguli din Japonia cu privire la publicarea plăţilor executivilor l-au indicat drept cel mai bine plătit şef din ţară, acesta a fost dur criticat.

În faţa criticilor a fost gândit un plan de amânare a aproximativ jumătate din plăţile sale anuale până după pensionare, cifrele nefiind înregistrate, potrivit unor surse familiare cu ancheta. Ghosn a negat încălcarea oricăror reglementări, potrivit unor persoane cu legătură directă cu cazul. În apărarea sa, acesta spune că valoarea plăţilor respective nu era sigură şi prin urmare era corect ca acestea să nu fie raportate.

Ghosn nu a avut ocazia de a face o declaraţie publică pentru că se află încă în detenţie, detenţie care conform legislaţiei japoneze poate dura săptămâni fără formularea de acuzaţii.

Este posibil totuşi ca celebritatea să-l fi ajutat pe Ghosn în comiterea de nereguli. În interiorul companiei s-a conturat treptat un adevărat cult al lui Ghosn, potrivit unor surse familiare cu situaţia. „Guvernanţa era un simplu cuvânt fără substanţă“, a declarat CEO-ul Nissan Hiroto Saikawa după arestarea lui Ghosn.

Codul de guvernanţă corporativă al Japoniei seamănă mai degrabă cu o listă de dorinţe decât cu un set real de reglementări. O „instructţiune“ pe care Nissan a ales să n-o adopte se referea la stabilirea de comitete independente de consultanţă cu privire la plata executivilor. Graţie acestei omisiuni, Ghosn a căpătat puterea de a decide cât era plătit, dar şi să determine plăţile celor care trebuia să-l supervizeze.

Hui Chen, expert conformitate şi fost avocat în cadrul Departamentului american de justiţie, spune că, cu cât o companie este mai mare şi mai complicată, cu atât creşte oportunitatea de a comite nereguli pentru executivii de top. Business-uri ca Nissan pot avea sute de subsidiare, cu operaţiuni în nenumărate ţări, şi de aceea supervizarea este atât de importantă, spune Chen.