Cine este Meng Wanzhou şi de ce arestarea fiicei fondatorului Huawei a aruncat unde de şoc în toate pieţele bursiere din lume

Reţinerea lui Meng a venit la cererea autorităţilor americane şi este legată de o investigaţie privind presupuse încălcări ale sancţiunilor comerciale impuse Chinei, a delarat pentru Reuters o surrsă apropiată chestiunii. Ministerul de externe al Chinei a declarat că nici Statele Unite, nici Canada nu au explicat motivele arestării.

Cine este Huawei? Huawei este cel mai mare furnizor mondial de echipamente de telecomunicaţii şi al doilea mare producător de smartphone-uri, cu venituri de aproximativ 92 miliarde dolari anul trecut. Spre deosebire de alte mari companii de tehnologie din China, o mare parte din afacerile sale se fac în străinătate şi este lider de piaţă în multe ţări din Europa, Asia şi Africa.

Compania a fost înfiinţată în 1987 de către fostul ofiţer militar Ren Zhengfei. A rămas în proprietate privată şi se descrie ca fiind deţinută de angajaţi, deşi structura sa de proprietate nu este cunoscută. Are sediul central în centrul tehnologic din Shenzhen şi are circa 180.000 de angajaţi.

Compania a avut succes pentru că a fost un pionier în furnizarea de echipamente de telecomunicaţii, într-un moment în care China cheltuia foarte mult pentru modernizarea reţelelor, importând o mare parte din echipamentul său. Huawei a început să concureze la nivel internaţional în anii 90 şi era cunoscută pentru preţurile scăzute cu care concura.

Concurenţii au considerat Huawei un furnizor de echipamente copiate, iar companii precum Cisco Systems sau Motorola au deschis procese împotriva furturilor de secrete comerciale.

Ulterior Huawei a investit în cercetare şi dezvoltare şi acum este considerat lider mondial în tehnologii cheie pentru reţelele de telecomunicaţii, precum şi furnzor de smartphone-uri de ultimă generaţie. În schimb, marii rivali occidentali Nokia şi Ericsson s-au luptat financiar în ultimii ani.

Huawei continuă să se extindă în noi domenii, inclusiv dezvoltarea de microprocesoare, inteligenţa artificială şi cloud computing.

Agenţiile americane de informaţii susţin că Huawei are legături cu guvernul Chinei şi că echipamentele sale ar putea conţine „porţi de acces” pentru spionii chinezi. Dar nu au fost făcute publice dovezi în acest sens, iar compania a negat în mod repetat aceste afirmaţii.

Suspiciunile persistă, preocupările concetrându-se acum pe dezvoltarea reţelelor mobile de generaţia a cincea (5G), în care Huawei este expertiză de top. O nouă lege apărută în China, care impune oricărei companii locale să ajute guvernul atunci când este solicitată a provocat îngrijorări suplimentare.

Guvernul SUA a luat o serie de măsuri pentru a bloca firma de pe pieţele locale, interzicând inclusiv achiziţiile guvernamentale de echipamente Huawei şi refuzând acordarea de ajutoare guvernamentale oricărui operator care utilizează echipamente Huawei. Companii precum Verizon Communications şi AT&T au încetat să distribuie smartphone-uri Huawei la începutul acestui an.

Cele mai multe ţări, printre care şi aliaţi apropiaţi ai SUA, precum Canada, Marea Britanie şi Germania, nu au luat măsuri împotriva Huawei, argumentând că au proceduri suficiente pentru a testa echipamentele pentru securitate. Dar Australia şi Noua Zeelandă au interzis recent Huawei să participe la reţelele 5G şi există indicii că alte ţări, inclusiv Germania, reanalizează problema.

Este arestarea lui Meng Wanzhou legată de aceste probleme de securitate? Autorităţile americane nu au dezvăluit circumstanţele privind arestarea lui Meng, însă o persoană familiarizată cu această chestiune a declarat pentru Reuters că arestarea se referă la încălcări ale sancţiunilor comerciale americane. Reuters a publicat în urmă cu apropae şase ani o investigaţie despre legăturile lui Meng şi ale Huawei cu compania Skycom, care a încercat să vândă echipamente informatice Hewlett-Packard unui operator iranian de telefonie mobilă, încălcând aceste sancţiuni.

Rivalul Huawei, ZTE Corp, s-a declarat vinovat anul trecut la acuzaţiile care i-au fost aduse privind încălcarea embargoului privind vânzarea de echipamente din SUA către Iran. La începutul acestui an, Departamentul de Comerţ al SUA a apreciat că ZTE a încălcat acordul şi i-a interzis să cumpere orice componente din SUA, o mişcare care a afectat multe operaţiuni ale ZTE.

Interdicţia a fost ridicată la cererea preşedintelui american Donald Trump, o concesie făcută preşedintelui chinez Xi Jinping care a surprins şi a înfuriat oficiali guvernamentali americani.

Anchetele privind sancţiunile au precedat cu mult actualul război comercial. Dar arestarea directorului financiar a coincis cu armistiţiul temporar stabilit în weekend de preşedinţii Trump şi Xi. Pieţele financiare au resimţit din plin ştirile şi se tem că armistiţiul va fi încălcat. Cu toate acestea, nu există nici dovezi că ar fi fost un gest deliberat al SUA, ci doar o coincidenţă ciudată.

Ce s-ar putea întâmpla acum cu Huawei? O interdicţie privind achiziţii de componente din SUA, cum ar fi cea impusă temporar ZTE, ar fi devastatoare, dar nu există motive imediate de a bănui acest lucru. Cazul ar putea determina ca şi unele state europene importante să ia decizii împotriva companiei, ceea ce ar avea un impact pe termen lung asupra afacerilor sale.

Cu toate acestea, statutul lui Huawei de reper în industria high-tech din China, într-un moment în care ţara încearcă să ajungă din urmă cu SUA în zone precum microprocesoarele, înseamnă că va rămâne puternică şi influentă în anii următori.

Bursele asiatice au căzut joi, după arestarea lui Meng Wanzhou.

Indicele japonez Nikkei a scazut cu 1,91%, la cel mai scazut nivel din 30 octombrie, indicele Asia-Pacific al MSCI a pierdut 2 procente, Hong Kong Hang Seng a scăzut cu 2,47%, în timp ce acţiunile din Shanghai au scăzut cu 1,7%.

În Europa indicii londnezi FTSE 100 şi FTSE 250 au scăzut cu 2,10%, respectiv 1,94%, urmaţi de AEX în Amsterdam, cu 2,15%, CAC 40 la Paris, cu un minus de 2,13%, Dax din Frankfurt cu 2,32% şi IBEX din Madrid cu 1,77%. Indicele pan-european Euro Stoxx 50 scade cu 2,03%.

Acţiunile ZTE Corp au scăzut cu 9,1% în Hong Kong şi 6,5% in Shenzhen.