László Borbely, consilier de stat: „Avem o strategie generală care răspunde la problemele sociale, economice şi de mediu“

„Pentru a stimula competitivitatea pe termen lung, România trebuie să mobilizeze forţa de muncă, să se axeze pe debirocratizare, să ancoreze România în valorile UE, să dezvolte infrastructura de transport şi să ofere predictibilitate fiscală“.

Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă susţine creşterea economică, egalitatea socială şi conservarea şi îmbunătăţirea resurselor mediului, spune László Borbely, consilier de stat şi coordonator al departamentului pentru dezvoltare durabilă. Strategia dezvoltată pentru aplicarea obiectivelor Agendei 2030, program creat de ONU în 2015, a fost elaborată în urma consultării publice a circa 1.200 de persoane, provenind din mediul de afaceri, mediul academic şi mediul social.

„Avem o strategie generală, care răspunde la problemele sociale, economice şi de mediu. Aceasta cuprinde trei capitole, cuprinsul, obiectivele şi cum putem să implementăm obiectivele. Pentru implementarea acestora avem nevoie de un comitet de analiză, restrâns, for­mat din 25-30 de persoane, de un consiliu consultativ, format din oameni pregătiţi, din diferite domenii, şi mai avem nevoie de echipe de persoane, care să urmărească implementarea şi evoluţia fiecărui obiectiv. Vom elabora şi un plan de acţiune, care să ne ajute să materializăm obiectivele“, a spus László Borbely, consilier de stat, coor­do­nator al departamentului pentru dezvoltare dura­bilă. El a fost prezent la evenimentul de lansare a „Stra­tegiei Na­ţio­nale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030“.

În urmă cu zece ani, pe 12 noiembrie 2008, guvernul României a mai aprobat o strategie naţională pentru dezvoltare durabilă, la orizontul anilor 2013–2020–2030, însă aceasta a eşuat. Prin aceasta se urmărea ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în 2013 să depăşească media UE din acel moment, să se apropie de media UE în anul 2020 şi să fie uşor superior nivelului mediu european în anul 2030.

Orizonturile pe care se bazează noua strategie de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă vizează anul 2020, iar ţintele se focusează pe 2030. Scopul acesteia este transformarea României într-o societate durabilă, care să răspundă la obiectivele propuse de Organizaţia Naţiunilor Unite.

Pentru a atinge obiectivele propuse de Agenda 2030, László Borbely spune că este nevoie de implicare din partea tuturor actorilor vizitaţi.

„Avem nevoie de voinţă politică. Avem nevoie de ministere care să implementeze această strategie. Dar avem nevoie şi de implicare din partea mediului academic, mediului de afaceri şi a mediului civil. Trebuie să privim ce avem comun cu toţii, pentru că vom reuşi dacă toată planeta se ţine de mână“, a mai spus László Borbely.

Pe plan economic, România are nevoie de garantarea unei creşteri economice pe termen lung, de care să beneficieze toţi cetăţenii, transformând economia actuală într-una durabilă şi competitivă, astfel încât să creeze o cultură a antreprenoriatului în care cetăţeanul să se poată realiza material şi aspiraţional.

„Pentru a stimula competitivitatea pe termen lung, România trebuie să mobilizeze forţa de muncă, să se axeze pe debirocratizare, să ancoreze România în valorile UE, să dezvolte infrastructura de transport şi să ofere predictibilitate fiscală“, adaugă François Coste, preşedintele camerei franceze de comerţ şi industrie în România (CCIFER) şi CEO al Groupama.

Pe plan social, România trebuie să îmbunătăţească sistemul de educaţie şi sănătate, să reducă inegalitatea dintre bărbaţi şi femei, să reducă inegalitatea dintre mediul urban şi mediul rural, care să conducă la promovarea unei societăţi deschise. Prin acestă strategie, reprezentanţii guvernului vor să ajute la sporirea potenţialului cetăţeanului, prin abordarea problemelor curente ale acestuia, dar şi sporirea capitalului social.

“Educaţia de calitate este esenţială pentru sectorul privat, dar este şi o soluţie activă pentru a reduce deficitul forţei de muncă. De asemenea, reducerea inegalitaţii ar putea contribui la reducerea migraţiei externe“, mai spune Francois Coste. Din punctul de vedere al mediului, trebuie să conştientizăm importanţa resurselor naturale de care dispunem şi să le protejăm, pentru a realiza un mediu durabil şi funcţionare intercomunitară.

Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climaticespune că resursele planetei nu sunt inepuizabile şi trebuie să le tratăm cu responsabilitate maximă, pentru ca şi generaţiile viitoare să beneficieze de ele. Ea atrage atenţia aspura a cee ace se întâmplă cu apa, pădurile, temperature şi aerul în jurul nostru.

„Ar trebui să ne uităm la ce se întâmplă la nivelul dezvoltării durabile în Uniunea Europeană, să vedem ce înseamnă economia circulară. Fără o economie circulară, nu putem avea dezvoltare durabilă. Ne dorim ca România să trăiască într-un mediu curat, sănătos, unde avem locuri de muncă stabile. De asemenea trebuie să înmulţim locurile de muncă, să păstrăm şi să îmbunătăţim resursele naturale, să eradicăm sărăcia, să avem egalitate de şanse, iar migraţia să nu mai fie cea de astăzi, ci să fie una pe care să nu o resimţim. Dezvoltarea durabilă, economia circulară şi obiectivele Agendei 2030 ar trebui să nu rămână doar cuvinte scrise pe hârtie, ci să fie aplicate, pentru a fi în favoarea românilor“, a adăugat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prezentă la acelaşi eveniment.

Valentin Florea, secretar general al Asociaţiei Tineretului ONU din România a spus că România începe să arate ca un stat UE, dar mai există încă multe probleme sesizabile, care nu pot fi contestate.

Agenda 2030 a fost adoptată în 2015 de către statele membre ONU şi are 17 obiective şi 169 de ţinte. Obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă: fără sărăcie; foamete „zero“; sănătate şi bunăstare; educaţie de calitate; egalitate de gen; apă curată şi sanitaţie; energie curată şi la preţuri accesibile; muncă decentă şi creştere economică; industrie, inovaţie; oraşe şi comunităţi durabile; consum şi producţie responsabile; acţiune climatică; viaţa acvatică; viaţa terestră; pace, justiţie şi instituţii eficiente; parteneriate pentru realizarea obiectivelor.