Macron ia măsuri şoc pentru a calma furia Vestelor Galbene. Vor fi acestea suficiente?

Autor: Catalina Apostoiu 11.12.2018

Preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că nu a plecat urechea la problemele oamenilor obişnuiţi şi a promis o serie de măsuri în încercarea de a pune capăt crizei Vestelor Galbene care a zguduit Franţa în ultima lună.

După primele semne, protestele vor continua însă. Între timp, companiile franceze încearcă să contabilizeze daunele produse de proteste.

Într-un discurs transmis de televiziunea şi reţelele de radio din Franţa, Macron a îndemnat companiile să le plătească angajaţilor o primă de sfârşit de an care nu va fi impozitată, a eliminat impozitele pe orele suplimentare, a indicat că guvernul va finanţa o majorare cu 100 de euro pe lună a salariului minim şi a eliminat o taxă controversată pe pensiile de sub 2.000 de euro pe lună, scrie Bloomberg.

Mari companii, ca Orange şi Publicis, au reacţionat prompt la anunţul lui Macron privind prima de sfârşit de an, însă aceasta nu va fi acordată „automat“, a declarat preşedintele Medef, Geoffroy Roux de Bezieux, potrivit Le Figaro. Şeful statului a rugat angajatorii „care pot“ să acorde salariaţilor o primă excepţională scutită de orice impozitare.

„Prima va fi evident acordată în funcţie de profitabilitatea companiilor“, a avertizat şeful Medef.

„În multe feluri, simt că furia vestelor galbene este justificată“, a declarat Macron în primele comentarii publice făcute în mai mult de o săptămână. Franţa se confruntă cu o „situaţie de urgenţă socială şi economică“, a adăugat Macron, potrivit Bloomberg.

Pentru mulţi dintre cei implicaţi în proteste, care au început ca reacţie la intenţia de majorare a taxei pe carburanţi înainte de a se transforma într-o amplă opoziţie faţă de politicile fiscale şi imaginea guvernului, măsurile anunţate de Macron nu înseamnă prea mult.

„Prea puţin, prea târziu, după prea multă violenţă şi prea mult dispreţ. Pe sâmbătă!“, a scris Eric Drouet, unul dintre purtă­torii de cuvânt autodesem­naţi ai mişcării pe Facebook, făcând referire la apelurile pentru organizarea de noi proteste la nivel naţional, pentru al cincilea weekend consecutiv, potrivit RFI.

„Nu vor decât să plecăm acasă înainte de sărbători, dar nu o vom face“, a declarat Thierry, protesta­tar, pentru RFI. „Dacă Macron ar fi vorbit la începutul mişcării, ar fi fost altceva. Dar acum se află într-o situaţie delicată. Dacă aş fi în locul lui, aş demisiona“, a declarat Dominique, un alt protestatar.

Şi purtătorii de cuvânt ai partidelor de opoziţie au declarat că măsurile nu sunt adecvate. O reacţie similară a venit din partea şefului uneia dintre cele mai mari sindicate din Franţa. Macron nu a precizat cât vor costa măsurile anunţate în total, deşi fondurile suplimentare destinate celor cu salarii minime vor ajunge la 1,6 milioane de persoane, scrie Bloomberg.

„Costurile vor fi foarte mari, se ştie foarte bine acest lucru“, a afirmat Cendra Motin, legislator. „Dar astăzi nu asta contează.“

Deficitul bugetar al Franţei este deja aşteptat să atingă 2,8% anul viitor, aproape de limita de 3% impusă ţărilor din zona euro. Iar această estimare a venit înainte ca guvernul să renunţe la majorarea taxei pe carburanţi şi ca protestele să erodeze creşterea economică. Măsurile adiţionale ar putea împinge deficitul până la 3,5%, potrivit Les Echos.

Capacitatea preşedin­telui francez de a-şi duce mai departe ambiţiosul plan de reforme prin care vrea să facă din Franţa o eco­nomie mai flexibilă, compe­titi­vă şi high-tech, pregătită pentru secolul XXI, va depinde de reacţia publicului faţă de măsurile anunţate recent.

Miniştrii guvernului francez au luat apărarea noilor măsuri anunţate de Macron, semnalând că temperarea mişcării Vestelor Galbene va avea prioritate în faţa reglementărilor UE cu privire la buget, potrivit Bloomberg. „Credeţi că putem acţiona la nivel european de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic?“, a declarat ministrul energiei Francois de Rugy. „Nu spunem că datoria pe termen lung nu este o problemă. Dar prioritatea este nu să discutăm acest lucru cu Bruxelles-ul, ci cu poporul francez.“

În timp ce Macron se luptă să aducă sub control Vestele Galbene, consecinţele pentru economia franceză sunt în creştere, potrivit Financial Times.

La începutul săptămânii, banca centrală franceză şi-a redus proiecţia de creştere economică pentru trimestrul al patrulea de la 0,4% la 0,2%. Bruno Le Maire, ministrul de finanţe francez, a avertizat că protestele ar putea şterge 0,1% din PIB în acest an.

Chiar şi înainte de ultimul weekend de proteste, federaţia de retail a Franţei anunţa că protestele au costat membrii săi 1 miliard de euro.

Impactul asupra companiilor mici ar putea fi cel mai sever.

Unii dintre miniştrii lui Macron cred că a venit momentul ca acesta să-şi „reseteze“ preşedinţia şi să redefinească realizările pe care le vrea de la guvernul său.

„Cred că investitorilor internaţionali nu le va păsa foarte mult de o doză de stimulente fiscale“, a declarat Philippe Martin, şef al Consiliului de Analiză Economică, independent. „Ce vor urmări aceştia este ca reformele deja introduce să nu fie inversate şi ca cele care nu au fost realizate încă să nu fie stopate.“