Alexander Milcev, EY: Propunerea Directivei UE privind impozitarea activităţilor digitale - va fi 2019 anul care va schimba era digitală?

La nivel european, asistăm la o dezbatere aprinsă între statele membre pe propunerea directivei privind impozitul pe servicii digitale (“Digital Services Tax” – DST)

De ce ne interesează DST?

Propunerea de directivă europeană DST intenţionează să stabilească un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale, pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii de acest tip. O companie stabilită într-un stat membru care oferă servicii digitale în alte state membre ar fi nevoită să plătească DST, un impozit stabilit la 3%, în fiecare stat membru din care respectivele venituri au fost generate.

Un exemplu de serviciu digital menţionat de propunerea de directivă ar putea fi punerea la dispoziţia utilizatorilor (persoane fizice sau juridice) a unei interfeţe digitale multilaterale care să permită utilizatorilor să găsească alţi utilizatori şi să interacţioneze cu aceştia. Alte exemple sunt cele privind reclamele sau colectarea de date despre utilizatorii de pe interfeţe digitale. 

Însă, din punct de vedere administrativ, încă nu este clar dacă declararea şi plata DST de către o companie ar urma să aibă loc într-un singur stat membru, urmând ca de aici să se asigure şi să se transfere partea ce corespunde celorlalte state membre, aşa cum prevedea prima propunere de directivă DST. Sau compania ar trebui să plătească DST direct fiecărui stat membru, conform ultimelor propuneri de modificare a propunerii de directivă.

Această propunere de directivă, ce se doreşte a fi doar o măsura temporară de impozitare a veniturilor obţinute din prestarea serviciilor digitale, până în momentul obţinerii şi implementării unei soluţii solide şi de lungă durată, a apărut ca urmare a lucrărilor la nivel UE şi OCDE privind asigurarea unor reguli echitabile privind impozitarea economiei digitale între ţări şi este orientată către companiile care oferă servicii digitale. Astfel, obiectivul este de a aloca impozitul de 3% aplicat veniturilor obţinute de aceste companii, fiecărui stat membru, proporţional cu valoarea veniturilor generate în fiecare stat.

Abordare unitară în rândul Statelor Membre? Nu tocmai!

Părerile statelor membre privind utilitatea acestei măsuri temporare de impozitare a serviciilor digitale sunt împărţite, fără a reuşi încă, după mai multe întâlniri, să se contureze o abordare unitară, deşi intenţiile iniţiale erau promiţătoare.

Austria, care deţine în acest moment preşedinţia Consiliului UE şi este unul dintre jucătorii de bază ai echipei “pro-DST”, şi-a exprimat suportul continuu în implementarea unui sistem temporar de impozitare a serviciilor digitale până la sfârşitul anului 2018.

Franţa şi Germania, de asemenea susţinători DST, au avut, din nou, în cadrul întâlnirii ECOFIN din
4 decembrie 2018, o poziţie solidă, supunând dezbaterii o declaraţie comună ce conţinea inclusiv o recomandare fermă la adresa Consiliului de a adopta directiva DST până în martie 2019 şi intrarea acesteia în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, în măsura în care o soluţie internaţională permanentă nu este agreată până atunci.

În tabăra adversă, cei mai hotărâţi jucători par să fie ţările nordice, motivând că DST poate genera costuri de administrare mult mai mari decât veniturile ce pot fi obţinute din colectarea acestei taxe şi de aceea, o astfel de măsură ar trebui gândită cu atenţie.

Alte state membre, care par să nu fie de acord cu DST, au avut reacţii mai puţin tranşante, menţionând că lucrările pentru identificarea unei soluţii permanente de impozitare a tranzacţiilor digitale ar trebui să continue, fără a implementa o soluţie temporară.

Nu putem să nu remarcam poziţia Marii Britanii, programată să devină un outsider oficial al UE începând cu sfârşitul lunii martie 2019, care va implementa un DST începând cu aprilie 2020, similar cu cel propus la nivelul UE. Cu toate acestea, între sistemul DST avut în vedere de Marea Britanie şi cel de la nivelul UE, observăm câteva diferenţe, respectiv un impozit de 2% în Marea Britanie, comparativ cu 3% la nivelul UE şi praguri diferite ale veniturilor peste care să se aplice DST. Totuşi, mecanismul de funcţionare pare să fie asemănător.

Se schimbă regulile jocului?

Indiferent de rezultatul final al adoptării DST, una dintre iniţiativele importante din domeniul taxării, menţionată de Jean-Claude Juncker – Preşedintele Comisiei Europene, este aceea de a schimba modelul de vot, prin trecerea de la modelul de votare unanim, aplicabil în prezent, către cel majoritar.

Această modificare ar putea schimba semnificativ regulile jocului, fiind în defavoarea celor aflaţi în minoritate, al căror cuvânt ar putea să valoreze din ce în ce mai puţin în contextul deciziilor importante.

Care este poziţia României?

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, precizează că România susţine eforturile la nivelul UE şi pledează pentru identificarea unei soluţii comune şi echitabile pe termen lung pentru toate statele membre.

Totuşi, o poziţie concretă pro sau contra DST se lasă încă aşteptată. Un lucru este sigur, România va trebui să analizeze impactul unei astfel de directive şi să decidă, în baza unei analize temeinice, în ce echipă joacă. Mai devreme sau mai târziu, o astfel de directivă va trebui adoptată în legislaţia fiscală românească.

Având în vedere că sectorul IT este un sector dinamic ce reprezintă în momentul de faţă aproximativ 6% din produsul intern brut al României, miza implementării unei astfel de directive nu este una (doar) teoretică. Astfel, deciziile (inclusiv cea privind DST) din următoarea perioadă - când România va asigura preşedinţia Consiliului UE - vor fi extrem de importante pentru economia ţării şi îşi vor pune serios amprenta pe următorii ani (când estimările arată că sectorul IT se va ridica la un nivel de aproximativ 11-12% din produsul intern brut, conform calculelor EY).

La ce să ne aşteptăm în continuare?

Principala întrebare ar fi: vor ajunge statele membre la o înţelegere privind conţinutul directivei DST? Greu de spus în acest moment, având în vedere părerile împărţite în rândul reprezentanţilor statelor membre.

Un lucru cert este acela că dezbaterile şi lucrările privind directiva DST vor continua şi la începutul anului următor. Conform discursului lui Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, în cadrul întâlnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, termenul de definitivare a unei abordări unitare privind impozitul pe servicii digitale este stabilit pentru martie 2019.