Legea pensiilor, motivul real pentru care guvernul nu poate aproba bugetul pe 2019

Noua lege a pensiilor schimbă structura cheltuielilor bu­ge­ta­re, iar acestea trebuie in­clu­se în legea bugetului. Dar, neexis­tând legea, guvernul nu are „baza legală“ pentru a cuprinde noile cheltuieli în buget.

Sindicatele s-au opus noii legi a pensiilor aprobate de guvern în toamnă şi aflate în dezbaterea Parlamentului, socotind că, pe actuala legislaţie, punctul de pensie ar fi urmat să crească cu aproximativ 20%, de la 1.100 de lei la 1.320 de lei, creş­tere ce ar veni din actualizarea punc­tului de pensie cu inflaţia şi ca efect al majorării salariului minim brut pe economie, de la 1.900 de lei în 2018 la 2.080 de lei  din 2019 (punctul de pensie se actualizează, pe legea în vigoare, cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut).

Noua lege a pensiilor renunţă la acest sistem şi propune valori ale punctului de pensie de 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019, de 1.775 de lei de la 1 septembrie 2020 şi de 1.875 de lei de la 1 septembrie 20121.

„Ca bugetul să poată fi aprobat până la final de an, este nevoie de o ordonanţă de ur­genţă care să fie aprobată astăzi (ieri – 

n. red.) sau mâine (astăzi – n.red.). O ordo­nan­ţă de urgenţă intră în vigoare la trei zile de la publicare. Dacă o publică în această săptă­mână, pot să aprobe bugetul săptămâna vi­i­toare. Altminteri, fără această ordonanţă, nu exis­tă bază legală pentru includerea cheltuie­lilor, pe noua lege a pensiilor, în buget“, ex­plică Bogdan Hossu, liderul Carte­lului Alfa.

Un astfel de proiect de ordonanţă există, spune Hossu. În schimb, majorarea salariilor, cum este prevăzut în legea salarizării, poate fi aplicată, de la 1 ianuarie 2019, pentru că legea este în vigoare. Dar şi aici există o constrângere, pentru că, teoretic, nivelul cheltuielilor lunare trebuie să însemne 1/12 din cheltuielile anuale. Dacă bugetul nu este aprobat până la finalul anului, se merge pe varianta din anul trecut, care, în cazul de faţă, nu prevede aceste majorări de salarii. Cel mai probabil banii vor fi luaţi de la alte capitole de cheltuieli şi daţi la salarii. Potrivit declaraţiilor liderului PSD, Liviu Dragnea, proiectul legii bugetului ar fi trebuit să ajungă în Parlament, joi, 13 septembrie, după ce, în prealabil, va fi fost aprobat în guvern. Cu câteva zile în urmă ministrul finanţelor, Eugen Teodo­rovici, afirmase că bugetul va fi votat de Parlament până la 21 decembrie. Întrebat dacă proiectul bugetului pentru 2019 va fi adoptat până la finalul acestui an, liderul Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a răspuns: „Acesta este lucrul pe care ni-l dorim, dar trebuie să vedem ce se întâmplă la nivelul CSAT-ului, dacă se deblochează lucrurile acolo şi aşteptăm cu nerăbdare şi legea pensiilor şi Ministerul de Finanţe să ne prezinte forma finală (a proiectului de buget – n. red.)“. 

Proiectul bugetului trebuie să aibă avizul CSAT, instituţie condusă de preşedintele Klaus Iohannis. Dar următoare şedinţă a CSAT a fost fixată la 19 decembrie. În orice caz, guvernul doar cere avizul CSAT, nu tre­buie să-l şi obţină. Prin urmare, nimeni nu poate da vina pe CSAT sau pe preşedinte,  chiar în caz de opoziţie a şefului statului - aşa s-a întâmplat la rectificarea bugetară din toam­nă, când guvernul a aprobat-o, chiar dacă preşe­dintele nu şi-a dat avizul. 

Şi, oricum, la ultima şedinţă a CSAT, din 11 decembrie, nu s-ar fi putut cere un aviz, de vreme ce bugetul nu era finalizat din cauza noii legi a pensiilor care nu era aprobată.

Legea trebuia votată miercuri în Camera Deputaţilor, dar nu s-a mai regăsit pe ordinea de zi, după ce UDMR a anunţat că nu o susţine, nemulţumită fiind de faptul că persoanele cu dizabilităţi nu sunt cuprinse în legea pensiilor. PSD/ALDE nu mai are majoritate în Cameră şi are nevoie de UDMR şi de minorităţi. Prin urmare, PSD s-a temut ca legea să nu fie respinsă şi a amânat votul asupra ei, până îmbunează UDMR.