Senatorul PNL Florin Cîţu explică cum îi poate afecta pe români taxa „pe lăcomie” a băncilor: „În loc să îi ajute pe cei care încearcă să economisească în viitor, îi omoară””

Senatorul PNL Florin Cîţu a enumerat, miercuri, mai multe efecte negative care pot apărea pentru clienţii băncilor, din cauza „taxei pe lăcomie”. 

„Pe lângă titlul idiot cu care au venit cei de la guvernare, trebuie să spun că trebuie să fii foarte prost, îmi pare rău, dar trebuie să fii foarte prost să vii cu o asemenea taxă, în această formă. Asta arată foarte clar, că nu înţelegi nimic, nici din economia privată, nici din sectorul financiar-bancar. Să plafonezi dobânzile la împrumuturi, înseamnă implicit să îi omori pe cei care au depozite în sistemul bancar. Prin această ordonanţă, românii care aveau bani în sistemul bancar şi economiseau astăzi pierd mulţi bani”, a spus, miercuri, Florin Cîţu, în cadrul unor declaraţii de presă.

Senatorul liberal a susţinut că a anunţat taxa asupra sectorului bancar încă de anul trecut.

„Mai mult, această dobândă este plafonată sub rata inflaţiei. În loc să îi ajute pe cei care încearcă să economisească în viitor, îi omoară”, a adăugat Cîţu.

Mai exact, dacă va fi introdusă această măsură, dobânzile la depozite vor scădea. „Băncile, dacă nu pot să transfere în dobânzi mai mari, aşa cum arată structura creditelor astăzi, vor schimba structura creditelor. Una (dintre consecinţe) este credite la scadenţe mai mici”, a explicat Cîţu.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat, marţi seara, că, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul doreşte să le impună băncilor, de anul viitor, o „taxă pe lăcomie”, dacă nivelul ROBOR la 3 luni şi la 6 luni aplicat creditelor este de peste 1,5%.

Mai exact, dacă nivelul ROBOR la 3 şi 6 luni este de 1,5%-1,7%, atunci băncile vor avea o taxă de 0,2% din active, iar pentru un ROBOR de peste 1,71 - 2,5% vor achita o taxă de 0,4% din active. La un ROBOR la 3 şi 6 luni de 2,51 - 3,%, taxa pe lăcomie va fi de 0,6% din active, iar la 3,01 - 3,5%, această taxă va fi de 0,9%. Executivul estimează că va reuşi să aducă la buget 3,6 miliarde de lei, prin adoptarea acestei măsuri.

În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, senatorul PNL a precizat că „lucrurile, aşa cum ne aşteptam duc spre o naţionalizare care nu va fi făcută cu mâna Guvernului, ci implicit: oamenii vor pleca din România”.

„În acest moment, aşa cum este structurată taxarea acestui sector, nu există niciun motiv pentru companiile care administrează astăzi fondurile din Pilonul II de pensii să rămână în România. Veţi vedea că aceste afaceri se vor restrânge. (...) Problema este că, atunci când un sector are investiţi bani pe 30 de ani de zile, iar sursa investiţiilor poate fi restrasă după cinci ani, se schimbă paradigma. De aceea spun că acest sector acum nu mai are nicio motivaţie. Ori se vor restrânge aceste investiţii, dar asta înseamnă randamente mai mici, ori sectorul va dispărea. Merg pe a doua variantă, până la finalul anului viitor”, a subliniat Cîţu.

Senatorul PNL a subliniat că orice fel de taxă nu este suportată de companie, ci de către clienţii acestora.

„Într-o economie de piaţă nu iei astfel de măsuri. (...) Trebuie să fii prost să fii prost să desenezi o asemenea taxă (pe lăcomie) şi să crezi că acesta este rezultatul (scăderea ROBOR-ului), pentru că piaţa are regulile ei. Au încercat mulţi înaintea acestui ministru să se opună regulilor pieţei şi toţi au pierdut”, a adăugat Cîţu.

Cel mai recent exemplu de cei care s-au opus pieţei este Venezuela, potrivit senatorului liberal.

„Toată această ordonanţă este copiată după măsurile din anii 2000 făcute de Venezuela. Aşa au început şi ei: cu plafonarea preţurilor, supraimpozitarea investitorilor străini. Următorul pas a fost naţionalizarea. Dacă vă aduceţi minte discurul lui Liviu Dragnea de duminică, a spus aşa: noi nu le naţionalizăm, le taxăm. Deocamdată, le taxăm, apoi le naţionalizăm. Efectul suprataxării este, întotdeauna, restrângerea activităţii. De aceea şi ei, când îşi mai aduc aminte şi mai reduc o taxă undeva, vin şi o susţin şi spun că va încuraj acest sector”, a detaliat Cîţu.

În acest context, senatorul PNL a precizat că supraacciza carburant a adus venituri la buget cu 0,1 puncte procentuale mai reduse, iar TVA defalcat cu 0,2 puncte procentuale.

„Credeţi că această taxă (pe lăcomie, pentru bănci), unde avem de-a face cu un sector sofisticat, unde lucrurile se întâmplă foarte rapid, vor aduce mai mulţi bani la buget? Niciodată”, a subliniat Cîţu.