Senatorul PNL Florin Cîţu acuză: „Măsluirea cifrelor referitoare la execuţia bugetară pentru 2018 a fost premeditată! ”

Senatorul liberal Florin Cîţu a susţinut, miercuri, pe Facebook, că măsluirea datelor privind execuţia bugetară pentru anul trecut a fost premeditată, prezentând drept argumente un act normativ adoptat la finele anului 2017.

Luni seara, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a scris, pe Facebook, că deficitul pe cash pentru 2018 a fost de 2,92% din PIB. Marţi, Florin Cîţu a scris că aceste cifre sunt măsluite, în condiţiile în care execuţia bugetară pentru fiecare lună este finalizată la data de 25 ale următoarei luni.

De altfel, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) trebuie să prezinte în fiecare lună la data de 25 execuţia bugetară - de exemplu la 25 ianuarie 2019, trebuie să prezinte datele pentru decembrie 2018, dar rar este respectată această dată. De obicei, Finanţele prezintă datele în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni pentru luna precedentă. De exemplu, la 28 decembrie 2018, la ora 22:30, pe site-ul MFP a fost afişată execuţia bugetară pentru noiembrie 2018.

„Teodorovici + Vâlcov= infractori? Măsluirea cifrelor referitoare la execuţia bugetară pentru 2018 a fost premeditată! În decembrie 2017, anticipând derapajele evidente ale economiei şi implicit ale deficitului, gaşcă PSD-istă de analfabeţi economici a aprobat OUG 90”, a scrie Florin Cîţu, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Senatorul liberal reaminteşte că, în această ordonanţă, la articolul 19, sunt următoarele derogări:

(4) Guvernul are obligaţia de a prezenţa Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţîi fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezenţei legi, iar prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce atestă această conformitate, declaraţie care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiţia de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în declaraţie abaterile, precum şi măsurile şi termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară.

„Adică Vâlcov, Teodorovici, Mişa ştiau că vor încalcă legea şi au dat această ordonanţă că să nu meargă la puşcărie. Acum înţelegeţi aroganţa lor pe toate posturile de televiziune? De aceea eu, senatorul Florin Cîţu, îi lansez o provocare lui Eugen Teodorovici. Am depus în Parlament o lege care spune că trebuie să răspundeţi penal dacă minţiţi în legătură cu bugetul şi deficitul bugetar. Eugen Teodorovici, dacă vrei să nu mai zică lumea că minţi, atunci susţine aprobarea acestei legi. Aţi înţeles acum de ce îşi pot permite să măsluiască datele că pe vremea comuniştilor. Au modificat legea şi nu răspund penal. (Eugen, ECOFIN ştie ce faci tu?)”, a punctat Cîţu.

În decembrie 2017, ministru al Finanţelor Publice era Ionuţ Mişa, actualul preşedinte al ANAF, care preluase atribuţiile la finele lunii iunie 2017 şi le-a încheiat la 15 ianuarie 2018, odată cu demiterea fulger a întregului Guvern, iar Vâlcov, fost ministru al Finanţelor, o scurtă perioadă în 2014, era preocupat mai mult de problemele cu justiţia.

În aceeaşi perioadă, la finele anului 2017, Eugen Teodorovici, care i-a succedat lui Mişa, era senator de Tulcea, preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi membru al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului. Acesta a rămas senator de Tulcea şi membru în cele două comisii, potrivit informaţiilor afişate pe site-ul Senatului.

„Întrebarea care rămâne la final este: - cifrele anunţate de Darius Valcov sunt secret de serviciu, cine se sesizează pentru această infracţiune? (cifrele sunt sub EMBARGO până pe 25 ianuarie 2019) #RomaniaFaraPSDsiALDE #RomaniaLiberala #RomaniiTrebuieSaStie P.S. Bineînţeles că am depus amendament pentru eliminarea art 19 şi la momentul când OUG 90/2017 a venit în Parlament. Respins cu voturile PSD + ALDE + UDMR”, a concluzionat Cîţu.

Pentru a nu i se aplica procedura de deficit excesiv, care echivalează cu un control strict al cheltuielilor, România trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de maximum 3% din PIB. Anul 2018 se conturează ca al treilea an în care deficitul bugetar va fi la 2,9%. La 11, execuţia bugetară s-a încheiat cu un deficit de 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB şi de 2,6 ori mai ridicat ca valoare nominală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

De asemenea, pe cash, deficitul bugetar a fost de 24,29 miliarde lei, respectiv 2,83% din PIB, în 2017, şi de 20,9 miliarde de lei, de 2,40% din PIB, în 2016. Creşterea este importantă de la 1,35% din PIB în 2015 (9,6 miliarde de lei) şi 1,7% din PIB (11,5 miliarde de lei) în 2014.

În schimb, deficitul rezultat conform metodologiei ESA 2010 a fost de 2,9% din PIB în 2017 (25 de miliarde de lei), de 3% din PIB în 2016 (22,7 miliarde de lei), de 0,8% din PIB în 2015 (5,4 miliarde de lei) şi 1,4% (9,1 miliarde de lei) în 2014.