Se întâmplă şi minuni? A cheltuit Ministerul Finanţelor în decembrie doar 2 mld. lei din împrumuturi pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB?

Autor: Iulian Anghel 02.01.2019

Deficitul bugetar ar fi în 2018 de 2,92% din PIB (metoda cash), a anunţat Darius Vâlcov, consilierul premierului României, cu aproape o lună înainte de apariţia datelor oficiale.

La o aşa veste bună, o replică aspră a venit de la Florin Cîţu, fost bancher, acum senator PNL, şi cel mai activ economist al opoziţiei. Finanţele – susţine el - măsluiesc cifrele, la presiunea lui Darius Vâlcov şi de aceea vom face plângere Eurosat” (Oficiul de statistică al UE).

Practic, este destul de greu de crezut că cifrele poti fi măsluite, la acest nivel, cu barbarie. Cât de fardate discret pot fi, este greu de răspuns. Dar nu poţi intra pe cifre cum intri cu toporul în pădure, pentru că ele ajung la Eurostat şi o raportate falsă pune în pericol şi într-o lumină îngheţată întreaga economie a Uniunii Europene. Iar cine s-a fript cu ciorbă, suflă şi-n iaurt. Să nu uităm că problemele Greciei şi apoi, în bună măsură şi ale UE, au plecat tocmai de la raportări false din economie - împrumuturi neînscrise în acte oficiale, deficite ascunse. Oamenii responsabili nu se joacă cu chibriturile lângă o căpiţă de fân.

Însă există şi multe nelămuriri. Datele Finanţelor arată că la 11 luni deficitul fiscal a fost de 2,74% din PIB, echivalentul a 26 de miliarde de lei. Înseamnă că în decembrie, pentru a ajunge la 2,92% deficit, guvernul a mai putut miza pe doar două miliarde de lei din împrumuturi (0,22% din PIB), la un PIB estimat de 949,6 mld. lei. Este o medie lunară a progresului datoriei. Deci nu ar fi de mirare creşterea datoriei, într-o lună, cu doar două miliarde de lei. Dar în anii din urmă, în decembrie, s-au cheltuit pe datorie sume uriaşe: 15 miliarde de lei în decembrie 2016, 14 miliarde de lei în decembrie 2017. Şi doar 2 miliarde de lei în decembrie 2018? Asta înseamnă că, de fapt, Trezoreria nu a mai făcut plăţi, s-a “închis” mai devreme ca în alţi ani? Pentru că asta era jongleria: multe plăţi, în special la investiţii, erau lăsate în trecut pe ultima parte din an. Dacă Finanţele se încadrau în ţinta de deficit, plăteau în decembrie. Dacă nu, amânau. S-a gospodări mai bine Ministerul Finanţelor anul acesta? Nu ar fi rău, dar trebuie să vedem datele pe 2018 care apar în ultima parte a lui ianuarie.

Şi ar mai fi ceva: faţă de un PIB estimat la începutul lui 2018 de 908 miliarde de lei, estimarea de final de an a fost de 949,6 de miliarde de lei, un plus de 4,5%. Cu acest procent a putut fi majorată şi datoria planificată iniţial pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB.

Cum a fost posibil? Inflaţia, din cauza căreia BNR a fost criticată atât de des de liderul partidului de guvernământ. Comisia Naţională de Prognoză a majorat deflatorul PIB de la 2,1% la începutul anului, la 4,3% în vară şi la 5,9% spre final de an. Asta în vreme ce inflaţia a coborât de la peste 5% în vară, spre 3,5% la final de an, iar creşterea economică estimată oficial a coborât şi ea de la 5,5% la 4,5%. Prin majorarea deflatorului ca urmare a inflaţiei, PIB-ul nominal a putut fi estimat în creştere de la 908 mld. lei la începutul anului, la 945 mld. lei în vara trecută şi la 949,6 mld. lei în ultima parte din an, ceea ce, fireşte, a însemnat o marjă mai mare pentru deficit, care este raportat la PIB. Pe estimarea de PIB iniţială de 908 miliarde de lei, deficitul nominal în 2018 de 28 de miliarde de lei, 6 mld. euro, (anunţat de Darius Vâlcov) ar fi însemnat 3,08% din PIB.