„A venit sfârşitul unei ere“? Banca Mondială anunţă o încetinire generală a economiilor lumii şi „acutizarea“ pericolelor. În Europa de Est se afirmă un nou lider al creşterii economice, care şi-a întărit din timp investiţiile

Tensiuni comerciale, încetinirea activităţii eco­nomice, reducerea schimburilor co­mer­ciale, scumpirea creditelor: ingre­dientele nu lipsesc pentru încă o serie de avertis­mente şi înrăutăţiri ale progno­zelor economice pentru întreaga lume. De data aceasta misiunea şi-a asumat-o Banca Mondială, care se întreabă dacă nu cumva „a venit sfârşitul unei ere“.

Pentru cele mai multe economii de pe glob, acest final de eră ar însemna sfârşitul unei perioade prelungite de creştere accelerată. Europa de Est, unde ţări precum România au bătut recorduri de creştere, nu face excepţie. Campionii regionali de acum un an au obosit. Însă în regiune o cursă interesantă, impresionantă chiar şi pentru Banca Mondială, o are Polonia.

„Chiar şi când decidenţii politici şi ajutoarele lor caută să menţină şi să accelereze ritmul de creştere într-o perioadă în care energia se epuizează, ei nu pot lua ca pe un dat ceva ce a jucat un rol important în stimularea activităţii în ultimii ani: o lungă perioadă cu inflaţie redusă şi stabilă“, se arată în cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale asupra economiei mondiale, intitulată „Cerul se întunecă“. Instituţia financiară cu sediul la Washington a remarcat că  războiul comercial dintre marile economii ale lumii şi creşterea tarifelor de import au început deja să facă victime în lumea emergentă, unde revenirea economică stagnează în contextul contracţiei comerţului şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. BM avertizează şi asupra creşterii datoriilor economiilor în curs de dezvoltare.

Economiile avansate îşi vor încetini şi ele creşterea, pe măsură ce politicile monetare vor fi normalizate, iar problemele de capacitate vor limita producţia. În aceste condiţii, BM şi-a redus cu 0,1 puncte procentuale estimările de creştere pentru economia lumii în 2018, 2019 şi 2020, la 3%, 2,9% respectiv 2,8%. În cifre, încetinirea pare modestă. Însă trebuie avute în vedere dimensiunile economiei mondiale şi mai ales faptul că tendinţa este de revizuire în jos a estimărilor de creştere. Ar putea urma alte modificări negative.

BM dă vina pentru schimbarea prognozelor pe decelerarea mai bruscă decât a anticipat a creşterii mondiale după proiecţiile anterioare, publicate în iunie, notează CNN.

De atunci, tensiunile protecţioniste s-au amplificat. SUA şi China se înfruntă într-un război al tarifelor şi tehnologiei.

„Riscurile negative au devenit mai acute“, se arată în analiza băncii. „Evoluţiile dezordonate de pe pieţele financiare pot perturba activitatea în economiile atinse şi pot crea efecte de contaminare. Disputele comerciale se pot agrava şi se pot propaga, afectând activitatea în economiile implicate şi ducând la scurgeri la nivel global.“ Economiile emergente sunt cele mai vulnerabile la noile provocări.

BM a remarcat că economiile din Europa Centrală au încetinit anul trecut. Exporturile mai slabe şi penuriile de forţă de muncă au limitat creşterea în România, Bulgaria şi Croaţia. În contrast cu evoluţiile din aceste state şi în pofida problemei lipsei de forţă de muncă, creşterea în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a accelerat uşor mulţumită consumului puternic şi investiţiilor. Dacă până anul trecut România era campioana regională şi chiar europeană la creştere economică, Polonia va înregistra în următorii ani cele mai mari creşteri ale PIB din regiune (creşteri estimate la 5% în 2018, 4% în 2019 şi 3,6% în 2020, faţă de 4,1%, 3,5% şi 3,1% în cazul României şi 4,6%, 3,2%, 2,8% în cazul Ungariei).

„Nu păcătuiesc spunând că pentru Polonia ar fi mai bine să aibă o rată de creştere de 3% o perioadă îndelungată decât să ne dezvoltăm ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (2017, n.r.)“, spunea la începutul anului 2018 Adam Glapinski, guvernatorul băncii centrale poloneze. „Acolo, la un moment dat, creşterea poate încetini puternic şi în câţiva ani va fi mai mică.“

Analiza generală a economiei globale a BM are o tentă mai pesimistă decât cea din iunie, când se punea accentul pe creşterea economică sincronizată. Actualul raport este presărat cu îndemnuri de a lua măsuri „urgente“, „imperative“ şi „hotărâtoare“.

„Riscurile cresc“, a declarat pentru AFP Ayhan Kose, economist de top la Banca Mondială. „Economia mondială trece printr-o perioadă dificilă. Cerurile se întunecă şi vedem economia globală încetinind.“

La originea turbulenţelor, SUA vor încetini şi ele anul acesta, la 2,5%, de la 2,9% în 2018. Creşterea economică se va reduce la 1,7% anul viitor. SUA sunt cea mai mare economie la nivel mondial. Şi economia Chinei, a doua ca mărime din lume, va avansa mai lent, cu 6,2% anul acesta şi următorul. Până la marea criză financiară globală din 2008, China înmărmurea lumea cu creşteri anuale ce depăşeau 10%.

Deşi Banca Mondială vede o probabilitate redusă de recesiune în SUA, o încetinire cât de mică poate avea efecte supradimensionate, notează AFP. Dacă SUA şi China încetinesc cu un punct procentual, creşterea globală se reduce cu aceeaşi proporţie, cu consecinţe grave pentru multe alte ţări.

„Tensiunile comerciale deja afectează activitatea în întreaga lume“, a explicat Kose, avertizând că situaţia se poate înrăutăţi.

Instituţia financiară a avertizat şi asupra nivelului de îndatorare în ţările sărace. „Vulnerabilităţile legate de datorii în ţările cu venituri mici au crescut enorm în ultimii ani“, se arată în analiza BM. În 2017, nivelul mediu al datoriei în economiile cu venituri mici s-a situat la peste 50%, faţă de 30% în 2013.

Ce efecte are în societate această încetinire generală? „Intensificarea dificultăţilor economice şi financiare pentru ţările emergente şi în curs de dezvoltare riscă să compromită progresul obţinut în ceea ce priveşte reducerea sărăciei extreme. Pentru a proteja acest avânt, guvernele trebuie să investească în resursele umane, trebuie să încurajeze o creştere incluzivă şi să construiască societăţi rezistente“, a spus Kristalina Georgieva, directorul general al Băncii Mondiale.