Banca Mondială aruncă cu apă rece peste mintea înfierbântată a guvernului PSD/ALDE: Previziunea de creştere economică a României pentru 2019 a fost redusă de la 4,5% la 3,5%
Nu mai există de ieri nicio instituţie importantă care să vadă pentru acest an o creştere de peste 4% a PIB-ului, realitate ce s-ar dovedi foarte nefericită pentru guvern.
Potrivit raportului „Global Economic Prospects - Darkening Skies“, care analizează economiile ţărilor emergente, România nu va atinge creşterea economică pe care raportul anterior din iunie 2010 o anticipa, de 5,1% pentru 2018 şi de 4,1% pentru 2019. Raportul publicat marţi seară taie prin urmare câte un punct din ambele previziuni. În schimb, pentru Polonia previziunile au urcat cu 0,8% în 2018, până la 5%, şi cu 0,3% în 2019, până la 4%. În cazul Ungariei previziunile de creştere au urcat cu 0,5% în 2018, până la 4,1%, iar pentru 2019 au stagnat la 3,2%.
România nu mai este, prin urmare, „tigrul“ Estului, Polonia şi Ungaria având pentru anul ce tocmai a trecut anticipări de creştere peste cele ale României.
Nu mai există de ieri nicio instituţie importantă care să vadă pentru acest an o creştere de peste 4% a PIB-ului României, realitate ce s-ar dovedi foarte nefericită pentru guvern care, după cum a anunţat ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, intenţionează să-şi construiască bugetul pe 2019 pe o creştere economică de 5,5%, după ce în 2018 a mizat pe un avans al PIB de 4,5%.
PIB-ul nominal pentru 2019 a fost anunţat la 217 miliarde de euro, dar la această creştere anunţată de 5,5%. Or, o creştere de doar 3,5%, cum anticipează BM, însemna 4,1 miliarde de euro mai puţin la PIB. Cum statul captează la venituri doar 30% din PIB, ar rezulta de aici un gol bugetar de 1,2 miliarde de euro, adică aproape 6 miliarde de lei. Guvernul a dat economia peste cap impunând noi taxe companiilor pentru 10 miliarde de lei.
Au trecut deja 10 zile din ianuarie, iar guvernul nu a anunţat nici acum un proiect de buget pentru 2019, pentru simplul fapt că nu se închide pe un deficit de sub 3% din PIB, maximul permis.
Or, în aceste condiţii, guvernul a anunţat la finalul anului trecut, spre stupoarea mediului de afaceri, majorări de taxe sub pretextul că sunt sectoare care îşi ascund profitul. Finanţele nu recunosc nici în ruptul capului că sunt la înghesuială, iar tonul împotriva băncilor „lacome“ şi a multinaţionalelor care-şi „expatriază“ profitul, lăsându-i pe români săraci, creşte zilnic în intensitate.
Dacă pentru 2018 şi 2019 Banca Mondială şi-a redus prognoza de creştere cu un punct, pentru 2019 creşterea anticipată este de doar 2,9%. Potrivit raportului „Global Economic Prospects - Darkening Skies“, creşterea economică din Europa şi Asia Centrală (ECA) este estimată să scadă la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activităţii de pe piaţa din Turcia, din a doua jumătate a anului.
„Excluzând Turcia, creşterea regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9%, în 2018, pe măsură ce activitatea a încetinit în ţările din vestul regiunii, precum Bulgaria şi România. Dar acest lucru a fost compensat de o accelerare în partea de est a regiunii (Asia Centrală - n.red.) care a beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului“, potrivit raportului BM.
Sursa citată mai arată că România este una dintre cele trei ţări din regiune care, alături de Ucraina şi Turcia, şi-au majorat anul trecut dobânda de politică monetară.
Ca urmare a creşterii neaşteptate a inflaţiei, rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României a crescut din mai 2018 la 2,5%, faţă de 2,25% anterior. Marţi BNR a decis să păstreze rata la 2,5%. Guvernul a impus băncilor o taxă pe active care variază în funcţie de nivelul ROBOR, nivel influenţat şi el de dobânda de politică monetară care este decisă şi în funcţie de nivelul inflaţiei.
Raportul BM mai comentează că în Europa Centrală înăsprirea condiţiilor de pe piaţa muncii au împins inflaţia în intervalul de ţintă, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor.
„O excepţie este România, unde cererea internă robustă a împins inflaţia peste limita superioară a intervalului de variaţie (2,5%, plus minus 1pp – n.red.), determinând înăsprirea politicii monetare“, remarcă autorii raportului citat.
Creşterea economiilor din Europa Centrală s-a redus în 2018, iar încetinirea creşterii exporturilor şi lipsa forţei de muncă au contribuit la scăderea ritmului de creştere pentru economiile din Bulgaria, Croaţia şi România.
În schimb, în ciuda deficitului de forţă de muncă, creşterea economică în Polonia a accelerat uşor, graţie consumului şi investiţiilor puternice, potrivit raportului citat.