ANALIZĂ. Importurile de gaze au crescut de la nimic la 10% din consum în septembrie 2018, spre „deliciul“ Gazprom. Producţia a scăzut cu 4% şi ar putea să scadă în continuare
♦ Dincolo de dependenţa de importurile de energie, în contextul în care o treime din capacitatea de producţie nu este operaţională, România asistă la reactivarea unei alte dependenţe, cea de gaze ♦ Ruşii de la Gazprom, cea mai importantă sursă externă, deschid şampania.
Chiar la începutul sezonului rece, în septembrie, importurile de gaze au început din nou să reprezinte o felie semnificativă din consum, depăşind pragul de 10% din consum pe fondul scăderii producţiei interne.
Vestea este cât se poate de bună pentru Gazprom, principala sursă externă de alimentare a pieţei locale, iar importurile ar putea să fie din ce în ce mai mari mai ales în contextul prevederilor incluse prin OUG 114, care taxează companiile locale de gaze şi le obligă să-şi vândă producţia la preţuri plafonate până în 2022.
„Producţia internă de gaze naturale în luna septembrie 2018, care a fost livrată spre consum, dar a ajuns şi în excedent, a fost de 5,97 milioane MWh şi a reprezentat 90,31% din totalul surselor consumate. Aceasta cuprinde, pe lângă producţia internă a lunii curente, şi extracţia de gaze naturale din producţia internă din depozitele de înmagazinare subterană“, se arată în ultimul raport publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru piaţa gazelor din septembrie 2018. „Importul care a fost livrat spre consum, dar a ajuns şi în excedent în luna septembrie 2018, a fost de 0,67 milioane MWh şi a reprezentat 10,24% din totalul surselor consumate. Aceste cantităţi coroborate cu excedentul Transgaz conduc la sursele consumate de 6,61 milioane MWh“, mai arată datele ANRE.