Fără precedent, poziţie comună a bancherilor faţă de taxa bancară. Marile bănci averizează guvernul că prin taxa bancară aduce criza economică în România. Bancherii aşteaptă să discute cu ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici

Într-o poziţie fără precedent, băncile din România, prin liderii lor, au aver­tizat guvernul că ordonanţa 114, care intro­du­ce taxa bancară, va aduce criza eco­no­mică în România şi va determina scă­derea investiţiilor şi a încrederii în viitor.

Răul produs prin această ordonanţă se mai poate repara doar pe planul stabilităţii finan­cia­re, dacă va urma un dialog care să o facă funcţională, a declarat vineri Sergiu Oprescu, preşedintele Aociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele executiv al Alpha Bank.

Sergiu Manea, preşedintele CPBR şi pre­şe­din­tele executiv al BCR, cea mai mare bancă din Ro­­mânia, a afirmat: Avem sub revizuire toate pla­nurile de investiţii, taxa bancară duce la lipsă de încredere în economie şi scăderea cererii de credite.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, unde 60% din acţionari sunt investitori ro­mâni, a spus: După câţiva ani foarte buni, în care am crescut şi prin achiziţii, nu am reuşit să ne bucurăm de ceea ce am realizat. Am investit pro­fitul în capitalul băncii, în credite. Noi nu pu­tem să plecăm, să ne facem bagajele şi să plecăm în altă geografie.

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, de­ţinută integral de stat, a afirmat că banca în­cear­că găsirea unor soluţii pentru a compensa taxa pe active, respectiv reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor.

La finalul anului trecut, guvernul PSD a introdus o taxă pe activele băncilor, legată de evoluţia ROBOR, taxă prin care speră să strângă la buget 3-4 mld. lei.

La ROBOR-ul din T4/2018, taxa bancară ar fi de 0,3%, dar este plătită de patru ori pe an, de unde rezultă o taxă finală de 1,2%.

Conform unei analize a BNR, taxa ban­ca­ră va mânca o bună parte din profitul siste­mu­lui bancar şi va trimite mai mult de jumătate din bănci pe pierdere, întrucât cea mai mare par­te a profiturilor este obţinută de primele cinci bănci din sistem. Chiar CEC Bank este la limita profitabilităţii cu această taxă bancară.

De la Viena, băncile austriece Erste, Raif­feisen, UniCredit, care deţin trei din cele mai mari cinci bănci din România, au criticat această taxă, interpretând mesajul guvernului că nu sunt bineveniţi în România şi astfel sunt îndemnaţi să-şi reducă activele.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ca­lifi­cat această taxă bancară ca fiind „o trăs­naie“, care pune în pericol stabilitatea fi­nan­ciară a Ro­mâniei. Isărescu de abia aşteaptă să se în­tâl­nească cu ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, cel care a definit această taxă ban­cară ca fiind o taxă pe lăcomia băncilor, pen­tru că au una dintre cele mai mari marje de pro­fit din Europa, în Comitetul de Macro­pru­denţialitate, organismul care trebuie să vegheze la stabilitatea economică şi financiară a României.

Cele două părţi încă nu s-au înţeles când va fi acest comitet.

Apariţia taxei bancare ridică multe semne de întrebare privind situaţia economică şi a fi­nan­ţelor publice a României: dacă totul merge atât de bine în România, aşa cum erau pre­zen­tările guvernului, de ce este nevoie de această taxă?, s-a întrebat Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International.

Spre surprinderea întregii economii şi a mediului de business, guvernul PSD/ALDE nu a prezentat până acum proiectul de buget pe 2019, ceea ce face ca piaţa să fie plină de zvo­nuri, vehiculându-se şi apariţia altor taxe, pentru că guvernul are nevoie de bani mulţi, între 10 şi 20 de miliarde de lei, pentru a onora promisiunile electorale şi a închide bugetul.