ZF Power Summit 2019, 19-20 februarie: România depinde de Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria ca să ţină becul aprins
Destinaţiile tradiţionale de export de energie sunt de la începutul anului surse de alimentare a consumului intern. Cât va mai dura şi cu ce risc? Aflaţi la cea de-a opta ediţie a ZF Power Summit, 19-20 februarie.
Ieri, în anumite intervale orare, mai ales în timpul dimineţii, atunci când sunt înregistrate vârfuri de consum, România importa 20% din necesarul său de energie, în contextul în care problemele pe partea de producţie persistă.
Ucraina era cel mai important furnizor extern, după cum arătau datele transmise în timp real pe site-ul Transelectrica, urmată de Ungaria, Serbia şi Bulgaria. În mod tradiţional, acestea erau destinaţii de export pentru energia românească.
După primele nouă luni ale anului trecut, pe datele Transelectrica, era vizibilă o creştere a importurilor din Bulgaria şi Serbia, concomitent cu scăderea exporturilor pe aceste destinaţii. Pe de altă parte, cantităţile aduse din Ungaria şi Ucraina erau în scădere, tendinţă însoţită de o creştere a exporturilor pe aceste destinaţii. Ca structură de producţie, cea mai importantă sursă în alimentarea cu energie a pieţei locale erau centralele pe gaze, urmate de cele pe cărbuni, hidrocentrale şi energia nucleară. Astfel, în absenţa oricărei probleme legate de creşterea cererii, pentru România era pur şi simplu mai ieftin să aducă energie de peste graniţe decât să o producă aici.
Oamenii din piaţă atrag însă atenţia că dependenţa de energie vine mereu cu costuri mari, poate nu vizibile pe termen scurt, dar certe pe termen lung.