Cum a ajuns Venezuela în pragul ruinei economice şi sociale?

Dintr-una din cele mai bogate ţări din America Latină, Vene­zuela a devenit un stat sărac, măcinat de hiperinflaţie, pene de curent şi o penurie acută de alimente şi medicamente care fac ca milioane de cetăţeni să părăsească ţara. Acum, ţara se confruntă şi cu o criză politică.

Criticii guvernului şi membrii opoziţiei susţin că pro­blemele economice ale ţării au legătură cu anii de mana­ge­ment eronat al economiei şi de corupţie, însă susţinătorii guvernului dau vina pe preţurile petrolului, sancţiunile internaţionale şi elita de business a ţării.

Când actualul preşedinte Nicolas Maduro a preluat preşedinţia ţării după moartea lui Hugo Chavez în 2013, economia dependentă de petrol a acesteia avea deja probleme. Când preţurile petrolului au scăzut în 2014, companiile nu au mai putut importa bunuri la aceleaşi rate, drept urmare inflaţia a urcat puternic.

Într-adevăr, Venezuela are cea mai ridicată rată a inflaţiei, a doua cea mai crescută rată a şomajului la nivel internaţional şi al zecelea cel mai ridicat scor al corupţiei din lume. Fondul Mo­netar estimează că inflaţia ţării se situează la peste 1.100% în acest an, urmând să crească la peste 2.000% până la sfâr­şitul anului.

Drept urmare, moneda ţării şi-a pierdut 99,7% din valoare de la începutul anului 2012 până la sfârşitul anului 2016 şi alte 98,3 procente de atunci. În total, declinul pe ultimii şase ani se ridică la 99,99%.

Economia se contractă, însă ţara refuză să publice date eco­nomice privind PIB-ul sau inflaţia. Incapacitatea ţării de a plăti deţinătorii de obligaţiuni ar putea duce la pierderea de către aceasta a unuia dintre principalele sale active, compania Citgo.

Potrivit Financial Times, ceea ce a rămas din economie mai funcţionează graţie împrumuturilor venite din partea Rusiei, în schimbul cărora Moscovei i se permite să stabilească o bază militară în această ţară, şi tranzacţiilor cash pentru petrol încheiate cu China.

Criza politică din Venezuela s-a adâncit în această săptămână după ce mai multe ţări au urmat exemplul SUA în a declara că-l recunosc pe liderul opoziţiei Juan Guaido ca preşedinte interimar de drept al ţării, potrivit The Guardian.

Specialiştii pe Venezuela au declarat însă că nu sunt siguri care va fi impactul imediat şi cum va reacţiona Maduro.

Maduro a lansat imediat un contraatac, anunşând că suspendă relaţiile diplomatice cu SUA, acordând personalului diplomatic al ţării 72 de ore să părăsească ţara.

Mulţi se aşteaptă acum ca Maduro să ceară arestarea lui Guaido sau a altor lideri ai opoziţiei. Dacă Maduro ar reacţiona violent în faţa protestelor cetăţenilor, SUA şi comunitatea internaţională ar fi obligate să reacţioneze.

Înăsprirea sancţiunilor petroliere ar reprezenta cel mai probabil pas, însă David Smilde, expert pe Venezuela, spune că SUA are de fapt puţine opţiuni bune dacă Maduro ar răspunde cu violenţă.