A început războiul pe cursul valutar! BNR: Este pusă la îndoială încrederea în România. PSD: BNR este responsabilă de curs, să folosească rezerva valutară pentru a-l controla. Analiştii: Taxa bancară a determinat o aversiune puternică la risc a investitorilor. Casele de schimb: lumea s-a panicat, vine şi cumpără euro

Adrian Codîrlaşu, preşedinte asociaţiei analiş­tilor financiari CFA România, apreciază că şocul s-a mai temperat în privinţa cursului leu/euro, însă pentru viitor anticipează creşterea volatilităţii pe pieţele financiare româneşti din cauza ordonanţei de urgenţă 114/2018, care a determinat o aversiune la risc puternică a investitorilor.

„Cred că acum cursul este într-un echilibru relativ. Şocul s-a mai temperat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa. Nu numai pe curs de schimb, ci şi pe celelalte pieţe“, a declarat Adrian Codîrlaşu la emisiunea ZF Live.

Pe pieţele internaţionale cursul euro/leu a deschis ieri la 4,634, iar la prânz un euro se tranzacţiona cu 4,77 lei, în creştere cu 0,15% faţă de nivelul de deschidere, potrivit investing.com. Cea mai recentă cotaţie oficială a BNR, din 23 ianuarie, afişa un curs euro/leu de 4,7569. Faţă de ziua de marţi, leul s-a depreciat miercuri cu aproape 1%, în timp ce faţă de finalul anului 2018 leul a pierdut aproape 2% din valoare.

Întrebare: La începutul anului, pe 22 ianuarie, ai publicat indicatorul de încredere macro­eco­nomică pe luna decembrie. Prin sondajul realizat de analişti ai spus că valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni pentru curs era de 4,7168 şi deja suntem la 4,7569, deci sub, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7883.

Răspuns: Da, pe 6 luni deja a fost depăşit targetul, a devenit un curs optimist. În schimb, pentru orizontul de 12 luni, da, undeva între 4,75 şi 4,78.

Întrebare: Unde crezi că se va duce cursul? Care ar fi un interval minim-maxim unde îl vezi tu pe final de an?

Răspuns: Ordonanţa 114 a pus două obiective ale Băncii Naţionale în conflict. Primul este stabilitatea preţurilor, al doilea este stabilitatea financiară. Practic, BNR are ca principal instrument de politică monetară rata de dobândă. Acest instrument a fost compromis. Prin urmare, pieţele au luat act de acest fapt, pentru că rata de dobândă practic nu mai poate fi folosită cu atâta flexibilitate şi independenţă de banca centrală şi asta se vede în curs.

Întrebare: Când avem o creştere de curs, principalul instrument al Băncii Naţionale este de a majora dobânda, de a o face mai atractivă decât plasamentele în euro. Dar pentru că această taxă bancară este legată de ROBOR, BNR nu poate să majoreze dobânda de politică monetară cum vrea pentru că ar influenţa şi ROBOR-ul.

Răspuns: Ar influenţa şi ROBOR-ul, iar prin taxa pe active ar influenţa capitali­zarea sistemului bancar şi stabilitatea sistemului bancar. Spre exemplu, la un ROBOR de 4%, băncile ar fi decapitalizate având în vedere că ROE (rentabilitatea capitalului - n.red.) pentru sistemul bancar este undeva între 1,5 şi 1,6%. Dacă ar plăti taxa de 2% din active, s-ar decapitaliza şi am avea un risc sistemic pe sistemul bancar, care este principala infrastructură a ţării.

Întrebare: Ce se va întâmplă cu ROBOR-ul? Crezi că va rămâne peste 3%? Guvernul PSD îl vrea sub 3%.

Răspuns: Acum orice dobândă nominală are încorporată în ea rata inflaţiei. Încă ROBOR-ul era negativ. Probabil, având în vedere tot efectele ordonanţei 114, care a introdus taxe indirecte, orice taxă indirectă se duce în preţul final. Din acest motiv vom avea probabil, având în vedere că preţurile din aceste segmente au fost plafonate doar pentru populaţie, nu şi pentru companii, efecte de runda a doua pe parcursul acestui an. Prin urmare, inflaţia va rămâne peste 3%, în mediul CFA este 3,9%.

Întrebare: BNR are ţinta de 2,5% plus sau minus 1%, deci 3,5%. Tu vezi 3,9%, peste 4%.

Răspuns: Probabil între 3,5% şi 4%, însă, Banca Naţională a făcut analiza înainte de ordonanţă. Va trebui să încorporeze efec­te­le ordonanţei în proiecţia de inflaţie.

Întrebare: Cât ai cuantifica efectul ordonanţei în PIB, în creşterea dobânzilor?

Răspuns: A creat aversiune la risc puterni­că. Îmi aduc aminte de articolul de pe site-ul Bloomberg - publicat imediat după or­do­nan­ţă - care a spus că investito­rilor in­ter­na­ţio­nali li se reaminteşte cât de riscante sunt pie­ţele emergente. Şi va avea impact asu­pra investiţiilor străine şi asupra inves­ti­ţiilor companiilor locale, care deja au anun­ţat revizuiri de planuri şi de bugete. Poate un punct de PIB, dar îmi e greu să cuantific.

Întrebare: Cum crezi că va acţiona BNR acum?

Răspuns: Practic i s-au redus gradele de libertate, este legată la mâini în ceea ce priveşte rata de dobândă. BNR a atras lichiditatea din piaţă care a dus la creşterea de dobânzi pe piaţa monetară şi cumva asta a mai temperat deprecierea leului.

Întrebare: Dacă BNR nu ar fi intervenit aşa, unde crezi că s-ar fi dus cursul? Voi vorbiţi între voi şi aveţi păreri diferite legate de care este nivelul sustenabil al cursului, unde ar fi el acum?

Răspuns: Cred că acum este într-un echi­libru relativ. Acum mă uitam cum se tran­zac­ţionează leul pe pieţele inter­naţionale, un­deva peste 4,76. Deci şocul s-a mai tem­perat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa.

Casele de schimb valutar vindeau ieri euro la 4,79-4,8 lei. „Lumea s-a panicat, vine şi cumpără euro“

La casele de schimb valutar de pe bulevardul Magheru din Capitală un euro se vindea ieri la 4,79-4,8 lei, iar vânzătorii de la ghişee spun că au mai mulţi clienţi decât de obicei.

„Lumea s-a panicat. Vine şi cumpără euro. Noi vindem euro la 4,79 lei, dar îl vom du­ce la 4,8 lei, pen­tru că este ce­rere“, a afirmat re­pre­zen­tan­tul unei case de schimb valutar.

Pe pieţele internaţionale cursul euro/leu a deschis ieri la 4,634, iar la prânz un euro se tranzacţiona cu 4,77 lei, în creş­tere cu 0,15% faţă de ni­ve­lul de des­chidere, potrivit investing.com. Cea mai recen­tă cotaţie oficială a BNR, din 23 ianuarie, afişa un curs euro/leu de 4,7569. Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tran­zacţiilor interbancare. Faţă de ziua anterioară, leul s-a depreciat cu aproape 1%, în timp ce faţă de finalul anu­lui 2018 leul a pierdut aproape 2% din valoare.

Analiştii spun că piaţa va­lutară nu are o adâncime şi lichiditate foarte mare, de ace­ea este posibil ca mişcările cursului să fie generate de câteva tran­zacţii de valori mari. Cert este, spun ei, că tole­ranţa băn­cii centrale la vo­la­ti­litatea cursului de schimb pe termen scurt a crescut.

PSD sugerează pe Facebook că BNR, care este singura instituţie responsabilă de stabilitatea cursului de schimb, ar trebui să folosească rezerva valutară ca să ţină sub control variaţiile de curs. Adrian Vasilescu, consilier strategie la BNR, susţine într-o opinie că zgomotul mediatic produs la noi - în împrejurarea în care câteva voci, aceleaşi, apar zilnic în spaţiul public cu poveşti (fără niciun fel de dovezi) potrivit cărora „BNR manipulează cursul de schimb“, ori „băncile fac trucaje în piaţa monetară, măsluind ROBOR-ul, cu ştirea şi cu implicarea Băncii Naţionale“ - în asociere cu semnalele din presa internaţională privind şocul produs de OUG 114/2018 contribuie la internaţionalizarea îngrijorărilor ce şi-au făcut loc, în acest început de an, pe pieţele noastre financiare. Aşa că încrederea câştigată greu, chiar dacă nu a fost pierdută, a fost cel puţin pusă sub semnul întrebării. Iar şocul s-a produs pe pieţele internaţionale.

Semnal de alarmă: PSD îi cere BNR-ului să folosească rezerva valutară pentru a controla fluctuaţiile de curs. „Singura instituţie abilitată să administreze controlat cursul Leu-Euro este Banca Naţională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro”

PSD, partidul de guvernământ, a răspuns joi acuzaţiilor adresate Guvernului, că din cauza lui a crescut cursul leu/euro, pieţele financiare pierzându-şi încrederea în cei aflaţi la putere.

„Cursul valutar nu poate şi nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Nu ar mai fi o piaţă liberă. Singura instituţie abilitată să administreze "controlat" cursul Leu-Euro este Banca Naţională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să ţină sub control variaţiile de curs”, scrie PSD pe pagina oficială de Facebook a partidului.

Oficiali ai băncii naţionale, Adrian Vasilescu şi Dan Suciu, au spus că apariţia peste noapte a taxei bancare a dus la această creştere întrucât România a devenit în ochii pieţelor o ţară cu un risc mai ridicat iar credibilitatea autorităţilor este pusă la îndoială.

De la începutul anului, cursul leu/euro a crescut cu 2%, un procent extrem de ridicat având în vedere că pe tot anul 2018 creşterea a fost de numai 0,09%.

Guvernul PSD a aprobat pe 29 decembrie intorducerea unei taxe bancare al cărei nivel este legat de indicele de dobândă ROBOR, stabilit de băncile comerciale pe piaţa interbancară. Dacă ROBOR-ul este mai mic, băncile vor plăti o taxă mai mică, dacă ROBOR-ul depăşeşte un anumit nivel, taxa este mai mare.

Prin această Ordonanţă, Guvernul încearcă să reducă ROBOR-ul, care a crescut de la 2% în 2017 la aproape 3,5% în 201, iar în acelaşi timp să obţină bani la buget, suma estimată de a fi încasată de la bănci fiind de peste 3 miliarde lei.

Băncile au criticat această taxă, anunţând că îşi vor reduce investiţiile şi cheltuielile, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a calificat-o ca fiind „o trăsnaie”.

BNR a criticat legarea taxei bancare de ROBOR, ceea ce îi distruge băncii naţionale politica monetară. Şi alte ţări au avut şi au această taxă bancară, Austria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Marea Britanie, dar niciuna nu este legată de un indicator de dobândă.

Văzând că BNR este pusă cu spatele la zid prin legarea taxei bancare de ROBOR, ceea ce face ca instrumentul de dobândă pentru influenţarea politicii monetare să fie nul, investitorii au început să atace cursul, fiind nevoie chiar de intervenţia BNR prin vânzarea de valută pentru a mai tempera creşterea.

Joi, fiind zi liberă, piaţa valutară şi monetară nu a funcţionat, dar pe pieţele externe unde cursul valutar lei/euro se tranzacţionează, nivelul de curs a depăşit 4,76 – 4,77 lei pentru un euro.

Vineri, pieţele se aşteaptă să fie din nou un atac pe curs, şi se va vedea care este nivelul pe care va încerca să îl apere BNR.

BNR poate apăra cursul prin vânzare de valută sau prin absorbţia leilor din piaţă, cele două instrumente fiind puse în aplicare în ultima săptămână.

PSD şi Guvernul PSD/ALDE este pus la zid de bănci şi investitori financiari pentru această taxă bancară şi pentru încercarea de „naţionalizare” a Pilonului II de pensii, pilon care este unul dintre cei mai mari investitori în titlurile de stat şi acţiuni la bursa de la Bucureşti.

După apariţia taxei bancare, băncile şi clienţii lor au plusat pentru dobânzi mai mari ca să cumpere titluri de stat, iar Ministerul Finanţelor a fost nevoit să respingă multe oferte şi să ia mai puţini bani din piaţă.

Toată lumea aşteaptă acum apariţia bugetului de stat pe 2019, care are o întârziere de o lună de zile şi care ar trebui să arate care este necesarul de finanţare şi de refinanţare al statului, nivelul de creştere economică prognozată, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor.