Vasilescu, BNR, despre curs: Ce se întâmplă acum este că am făcut importuri foarte mari; România trebuie să plătească 14 mld. euro pentru 2018 pentru importuri în plus faţă de finanţarea din exporturi

Autor: Adrian Vasilescu 28.01.2019

Adrian Vasilescu, consilier de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat, sâmbătă dimineaţa, că actuala depreciere a leului are printre cauze importurile foarte mari.

„Valuta este o resursă limitată în faţa do­rinţelor noastre nelimitate. (...) Ca să facem rost de valută, schimbăm lei. De aici pleacă toate problemele. (...) Ce se întâmplă acum este că am făcut importuri foarte mari. (...) Când se va trage linie, pentru 2018, România va trebui să plătească 13-14 miliarde de euro pentru ceea ce am importat. Polonezii şi cehii au excedent, noi avem un deficit. Aceasta este cea mai mare dezordine pe care o avem noi în ţară. Mulţi văd această dezordine şi pleacă“, a afirmat Vasi­lescu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.

 

„Dacă s-ar interveni prea devreme din rezervă, ROBOR s-ar duce la 6-7%“

Vasilescu a mai explicat care ar fi efectele dacă instituţia ar arunca bani din rezerva valutară pe piaţă pentru a apăra leul, aşa cum i-a recomandat PSD.

„Venim cu valuta în piaţă, scoatem leii de la investitori, pentru că investitorii care au lei, acum şi-ar dori să scape de lei, pentru că asta se întâmplă şi pe piaţa internaţională: vor să scape de titlurile româneşti, să le schimbe în valută. Sigur că acolo, dacă se vând, se şi cumpără, pentru că nu poţi să vinzi fără să cumperi. Dacă nu se cumpără, atunci trebuie să le ţii în buzunar şi să aştepţi vremuri mai bune. Dar dacă se vând acum şi se cumpără, s-a creat o tevatură şi s-a urcat sus, deprecierea a devenit mare. Ei bine, dacă Banca Naţională ar scoate prea multă valută, în zilele astea, când piaţa internaţională face presiune peste piaţa internă, ce s-ar întâmpla? Valuta ar fi în exces, leii investitorilor de pe piaţă ar fi în deficit, dobânzile s-ar urca, ROBOR-ul s-ar duce peste 5 sau peste 6 sau peste 7. (…) Intervenţia pe piaţa valutară este ca o operaţie pe creier. Nu poţi să operezi pe creier fără să te gândeşti la consecinţe“, a afirmat Adrian Vasilescu în emisiunea de la Antena 3.

De la începutul acestui an, guvernul a introdus o taxă între 0,1% şi 0,5% pe activele financiare ale băncilor, dacă dau credite cu un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%.

Consilierul BNR a subliniat că a dat aceste explicaţii, despre ce efecte ar fi dacă BNR ar scoate bani din rezerva de valută a României, „ca să apere leul“, în condiţiile în care în joc a intrat toată piaţa internaţională, de la Singapore la New York.

„Ce se întâmplă în aceste zile pe piaţa noastră – s-a depreciat euro atât de mult – nu este din cauze interne, este că a intervenit piaţa internaţională, unde sunt miliarde de lei în circulaţie şi miliarde de lei prin care sunt denominate titlurile de stat ale României care circulă de la Singapore şi până la New York“, a mai spus Vasilescu.

Piaţa internaţională merge după cum se învârte Pământul în jurul Soarelui, a arătat consilierul băncii centrale a României: când se închide la Singapore, se deschide la New York; când se închide la New York, se deschide la Bucureşti.

„Au fost nopţi în care am avut pe piaţa internaţională: 4,77 – 4,78 lei. N-a sărit în nicio noapte de 5 şi nici peste 4,79. Când se închide acolo cu 4,77, aşa se deschide piaţa la Bucureşti dimineaţa, de la 4,77. Miercuri, 23 (ianuarie – n.red.), s-a deschis cu 4,77, vineri, 24 (ianuarie – n.red.), s-a deschis cu 4,78. Piaţa s-a închis la prânz, când dă comunicatul Banca Naţională, sub, cu un ban. Pentru un ban, în condiţiile în care intervine toată piaţa internaţională, este o intervenţie şi măsuri care afectează oameni“, a adăugat Vasilescu.

 

„BNR plăteşte 80% impozit pe profit la buget“

El a mai spus că banca centrală nu este finanţată din bani de la bugetul de stat, din contră, este un contributor net la bugetul de stat.

„Contribuitorii nu plătesc salariile la Banca Naţională. Banca Naţională are o singură legătură cu bugetul României: plăteşte 80% din profit în impozit, plăteşte impozite pe salariile din Banca Naţională, taxe pe valoarea adăugată pentru toate achiziţiile şi pentru tot ceea ce face. Deci, fluxul de bani este de la Banca Naţională spre buget şi de-acolo spre Banca Naţională nu vine niciun singur leu“, a afirmat Adrian Vasilescu la Antena 3.

Consilierul băncii centrale a adăugat că un avocat sau un consultant nu poate să aibă expertiză pe Banca Naţională.

„Nu întâmplător am zis că operaţiunile din Banca Naţională sunt ca şi operaţii pe creier (n.red. - când s-a referit la o posibilă intervenţie a instituţiei pe piaţa valutară). Ar fi ca şi cum m-aş trezi eu dimineaţa să fac comentarii cum se fac operaţiile pe creier la spitalul Bagdasar Arsene sau la spitalul Elias. (...) Aici este, totuşi, un domeniu ultra şi strict specializat. Nu putem să facem abstracţie de această realitate“, a subliniat Vasilescu.

 

„Băncile străine au adus 5 miliarde de euro“

El şi-a nuanţat, sâmbătă, declaraţia privind suma adusă de acţionarii străini drept capital în băncile româneşti, în perioada crizei, menţionând o valoare mai ridicată. Acum două săptămâni, consilierul din cadrul BNR declara că acţionarii străini au adus 4 miliarde de euro pentru a capitaliza băncile din România, în timpul crizei, iar dacă băncile locale ar fi afec­tate de o situaţie asemenătoare, din cauza taxei pe activele financiare, aceşti acţionari nu ar mai interveni. De la începutul acestui an, guvernul a introdus o taxă între 0,1% şi 0,5% pe activele financiare ale băncilor, dacă dau credite cu un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%.

„După ce am făcut această declaraţie că, în timpul crizei, băncile mari din afară au adus în ţară, pentru a capitaliza băncile de aici, 4 mi­liarde de euro, mi s-a pus o etichetă: este o minciună ordinară. Nu este o minciună, este adevărul adevărat. Dacă nu este adevărul întreg, în sensul că nu era 4 miliarde, erau 5 mi­liarde. Un miliard nu l-am pus, pentru că n-a venit de afară. Investitorii de afară au decis ca, din profitul care s-a făcut aici, un miliard să fie trecut în capitalul băncilor. M-am referit numai la 4 miliarde cash care a fost adus de afară. Nu mai ştiu dacă în împrejurările în care am intrat, dacă s-ar întâmpla ceva, s-ar şi repeta această infuzie de capital, de valută de afară“, a afirmat Adrian Vasilescu.

În plus, consilierul BNR a menţionat că băncile din România s-au reglat, după criză, reuşind să reintre pe profit, prin vânzarea creditelor neperformante.

„Băncile s-au reglat curăţându-şi bilanţurile - scoţând din bilanţuri, pe cheltuiala lor, cea mai mare parte a creditelor neperformante. Aşa s-a ajuns de la 30% din totalul creditelor care erau neperformante la 5,6% în momentul de faţă“, a precizat Vasilescu.

 

Fitch Ratings a revizuit spre negativ perspectiva pentru BCR şi cea pentru BRD

Agenţia Fitch Ratings a revizuit, vineri, perspectiva pentru Banca Comercială Română (BCR) şi BRD-Groupe Société Générale la negativă, de la cea stabilă, păstrând acelaşi rating de BBB+, din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor. În acelaşi timp, agenţia de rating a menţinut la acelaşi nivel, BBB+, ratingul pe termen lung pentru riscul de default al celor două bănci. În plus, Fitch a păstrat ratingul pe termen lung pentru riscul de default al UniCredit Bank România la BBB-, cu perspectivă negativă, şi al Băncii Transilvania (BT) la BBĂ, cu perspectivă stabilă. Agenţia a susţinut că revizuirea de vineri a fost făcută în contextul în care ia în calcul să scadă ratingul pentru sectorul bancar românesc la doar o notă deasupra ratingului pentru datoria României, faţă de două note în prezent. Fitch a menţionat că deciziile de vineri au fost luate ca urmare a recentelor modificări din legislaţie şi care au impact asupra sectorului bancar din România, cea mai importantă fiind taxa pe activele financiare ale băncilor, precum şi a riscului ca autorităţile să intervină pe piaţa bancară în ceea ce priveşte datoria suverană. Reprezentanţii agenţiei de rating citate mai cred că, pe termen scurt, BCR, BT şi UniCredit au suficient capital şi profit pentru a rezista dacă înregistrează pierderi, din cauza taxei pe activele financiare. „Pe termen mai lung, câştigurile mai slabe şi capacitatea de generare a capitalului intern ar putea eroda spaţiul de manevră al băncilor (din România - n. red.) pentru a absorbi costurile de creditare în creştere şi/sau de a susţine creşterea economică. Ratingul viabilităţii ar putea fi redus dacă o taxă punitivă ridicată este menţinută pe termen nelimitat şi dacă impactul acesteia nu poate fi atenuat, în mod semnificativ, de strategiile de afaceri adaptate ale băncilor”, au mai subliniat reprezentanţii Fitch.