Andreas Treichl, şeful Erste Group, proprietarul BCR: Taxa bancară este neplăcută, dar nu este o catastrofă pentru noi. Problema este că băncile care operează în mod exclusiv în România nu vor fi capabile să mai obţină profit

Taxa pe activele bancare adoptată prin ordonanţă de urgenţă anul trecut este “neplăcută, dar nu catastrofală pentru noi”, a spus luni la Viena, Andreas Treichl, CEO al Erste Group, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est şi proprietarul BCR. Activele BCR ajung la circa 15 miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 6% din activele totale ale grupului Erste. BCR ar urma să plătească peste 800 mil. lei (170 mil. euro) în contul taxei bancare.

„În România, nu este vorba doar de sectorul bancar, este vorba de funcţionarea economiei”, a afirmat Treichl, citat de presa austiacă. El a adus în discuţie taxele bancare aplicate în Ungaria şi Austria care „au fost neplăcute pentru bănci, dar nu au afectat şi societatea”.

„Băncile care operează în mod exclusiv în România nu vor fi capabile să obţină profit ca urmare a acestei taxe”, a punctat şeful Erste., potrivit presei austriece.

Conform unor calculelor preliminare, la o taxă bancară de 1,2%, mai mult de jumătate dintre bănci nu vor putea să realizeze profit. 

Profitul bancar în România este distribuit neuniform, respectiv primele 5 bănci fac 80% din profit, în timp ce celelalte 31 de bănci încearcă să ”supravieţuiască”. 

Taxa bancară este puternic criticată de cele mai puternice bănci din România şi de acţionarii lor, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a calificat-o ca fiind o ”trăznaie”. 

Problema BNR este că această taxă bancară a fost legată de evoluţia Robor, cu cât acest indicator de dobândă este mai mic, atât taxa bancară este mai mică. Legarea de Robor îi subminează BNR capacitatea de intervenţie în piaţă. Creşterea cursului leu/ euro de la începutul anului, cu peste 2%, este pusă şi pe seama acestei taxe bancare. 

Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est, a investit peste 4 mld. euro în achiziţia BCR, cea mai mare bancă din România. 

Erste va aniversa în acest an 200 de ani de existenţă. 

În momentul apariţiei taxei bancare, acţiunile Erste, tranzacţionate la Bucureşti şi la Viena, au scăzut destul de mult. Vineri, când Erste a anunţat că se aşteaptă la un profit net de 1,8 miliarde de euro în 2018, plus 37% faţă de rezultatul obţinut în 2017, acţiunile au urcat cu peste 7%. 

Taxa pe activele bancare se va calcula şi plăti trimestrial, ceea ce la cotaţia medie a indicelui ROBOR din ultimele trei luni ale anului trecut înseamnă că rata anuală a taxei va fi de 1,2%, a clarificat la solicitarea ZF Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă şi unul dintre iniţiatorii celor mai recente măsuri fis­cale adoptate prin Ordonanţa 114 de la fi­nalul anului trecut. La o rată anulă a taxei ban­care de 1,2% băncile ar urma săplă­tească în 2019 aproximativ 5 miliarde de lei, potrivit calculelor ZF.

Cei mai mulţi bani în contul taxei ban­ca­re vor fi vărsaţi de către băncile mari, care deţin active importan­te. Astfel, potrivit calculelor ZF care iau în considerare cele mai re­cente date publice privind va­loa­rea activelor (septembrie 2018), BCR, cea mai mare bancă lo­cală, va plăti doar în primul tri­mes­tru din acest an 206 mil. lei. Dacă media ROBOR se menţine la nivelul din T4 2018, adică între intervalul 3-3,5%, pe întreg anul 2019 BCR va plăti circa 834 mil. lei.

La rândul ei, Banca Transilvania, a doua cea mai mare băncă locală după active, ar urma să plătească în T1/2019 circa 194 mil. lei şi circa 780 mil. lei pe tot anul. În total, cele mai mari cinci bănci locale după active vor suporta circa 60% din totalul taxei la nivelul sistemului bancar local.