Klaus Iohannis: Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat

Autor: Maria Stan 29.01.2019

Klaus Iohannis a declarat, marţi, că va continua să aloce 2% cheltuieli pentru apărare, aşa cum ţara noastră şi-a asumat, precizând că România va susţine în continuarea consolidarea Alianţei Nord-Atlantice. Şeful statului a vorbit şi despre Brexit, migraţie şi extinderea UE în Balcanii de Vest.

„În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acţiona în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat. În planul cooperării regionale, România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes. Aştept cu interes Summitul Iniţiativei Bucureşti 9 de la finalul lunii februarie, din Slovacia, în continuarea Summitului de succes pe care l-am co-prezidat, anul trecut, la Varşovia”, a declarat Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti de la Palatul Cotroceni.

În privinţa Brexit, şeful statului a punctat că Acordul agreat deja între Regatul Unit şi UE27 reprezintă cel mai bun instrument pentru limitarea consecinţelor negative ale retragerii Marii Britanii din UE, pentru asigurarea certitudinii juridice pentru mediul de afaceri şi pentru garantarea drepturilor cetăţenilor.

„În urma primei respingeri a acestui Acord în Parlamentul britanic, ca Preşedinţie a Consiliului UE vom întreprinde acţiunile necesare - în orice scenariu posibil - în coordonare cu instituţiile europene şi celelalte state membre. Astfel, vom depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu. Prioritatea pe care am urmărit-o în negocierile cu Londra a fost protejarea drepturilor cetăţenilor europeni din Regatul Unit şi o vom urmări şi mai departe, astfel încât să diminuăm pe cât posibil efectele negative care ar putea afecta vieţile cetăţenilor europeni, inclusiv, desigur, ale cetăţenilor români”, a explicat preşedintele României.

Klaus Iohannis a reiterat faptul că aderarea României la Spaţiul Schengen reprezintă, în continuare, o prioritate pentru ţara noastră.

„România a susţinut în mod constant consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, componentă importantă a proiectului european, inclusiv prin angajamente concrete cu forţe şi capabilităţi în susţinerea iniţiativelor lansate în acest domeniu.S-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu într-o perioadă relativ scurtă, dacă ne referim la evoluţiile din partea militară a Politicii de Securitate şi Apărare Comună, prin lansarea Cooperării Structurate Permanente, sau adoptarea recentă a Compactului civil”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a vorbit şi despre aprofundarea parteneriatelor şi relaţiilor strategice ale României cu Franţa, Germania, Italia, Polonia, Turcia şi Japonia, la care a adaugat relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi Asia.

Iohannis a amintit şi relaţia cu Republica Moldova, precizând că România spriijină integrarea europeană a acestei ţări. Şeful statului a adus în discuţie şi obiectivul României de a deveni membru OCDE.

„Reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiţiei şi dezvoltării durabile reprezintă esenţa mesajului României în campania sa pentru obţinerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Consider că România are o candidatură puternică şi îmi exprim speranţa că statele pe care le reprezentaţi vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE. Mulţumesc tuturor ţărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european şi contez pe manifestarea activă a acestui sprijin şi în 2019, cu rezultate, sper, decisive”, a mai spus Iohannis.

Tototată, preşedintele a subliniat priorităţile mandatul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, cum ar fi retragerea UK din Uniunea Europeană, fenomenul migraţiei, provocările la adresa securităţii europene, procesul de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 şi alegerile pentru Parlamentul European.

„Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. La Sibiu, dorim să formulăm o viziune clară asupra liniilor de acţiune prioritare ale Uniunii Europene, care să contribuie semnificativ la definirea Agendei Strategice 2020-2024. Ne propunem, totodată, să adoptăm o Declaraţie Politică pentru a reafirma solidaritatea şi angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern şi extern. Este esenţial ca agenda de priorităţi care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetăţenilor, aşteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete”, a mai spus Iohannis.

Nu în ultimul rând, şefului statului a afirmat că o altă prioritate importantă a Preşedinţiei României la Consiliul UE este politica de extindere, pe baza evaluării individuale şi a îndeplinirii criteriilor de aderare, adăugând că România va continua eforturile pentru un proces credibil de accelerare a extinderii Uniunii în Balcanii de Vest.