Anomalia cehă: când Europa respinge austeritatea şi deschide robinetul cu bani în plină fază de încetinire economică, Cehia face planuri pentru micşorarea aparatului de stat. Guvernul de la Praga s-ar putea să fi rămas fără bani

De-a lungul şi de-a latul Europei, du­reroşii ani de austeritate se apropie de sfârşit. De această dată, gene­ro­zitatea bugetară pare că vine la momentul potrivit pentru a amortiza impactul unei încetiniri economice care în unele ţări este chiar brutală. Însă în Cehia, considerată cea mai dezvoltată economie fostă comunistă din Europa de Est, guvernanţii îşi pregătesc subalternii pentru ce poate fi mai rău cu locul lor de muncă: concedieri masive.

Generozitatea bugetară are diverse forme în Europa. Ungaria a obişnuit publicul cu veşti despre mari companii străine care deschid fabrici acolo, încurajate de subvenţiile grase primite de la stat. Statul subvenţioneză astfel crearea de locuri de muncă. Recent, premierul Viktor Orban a anunţat că le exceptează pe viaţă de la plata taxelor pe femeile care au patru sau mai mulţi copii. Prin această generozitate, guvernul apără “Europa creştină”: mai bine mai mulţi copii unguri decât copii de imigranţi musulmani. De asemenea, Orban şi aliaţii săi explică ori de câte ori au ocazia cum creşte nivelul de trai prin majorarea periodică a salariului minim pe ecomomie. Cifrele lor nu concordă întotdeauna cu cele ale specialiştilor în finanţe, dar creşterile sunt acolo. În Polonia, guvernul iese periodic la rampă cu noutăţi despre un proiect fanion, programul 500Plus, prin care oferă o alocaţie lunară de 500 de zloţi pentru fiecare copil familiilor cu cel puţin doi copii (şi pentru primul în familiile cu venituri mici). Alocaţiile cresc pe măsură ce creşte şi graba familiilor de a avea copii. Şi acolo statul stimulează crearea de locuri de muncă prin acordarea de facilităţi fiscale sau de subvenţii companiilor care aleg Polonia pentru a-şi construi fabrici. Economia ungară şi cea poloneză trec printr-o perioadă prelungită de expansiune, sfidând deocamdată tendinţele din Europa de Vest. Şi economia cehă a prosperat în ultimii ani pe mai multe fronturi. Însă, cu încetinirea creşterii deja instalată, premierul Andrej Babis şi ministrul de finanţe Alena Schillerova fac planuri pentru reduceri majore de cheltuieli care vor afecta anul viitor toate departamentele guvernului, scrie Radio Praga. Schillerova a avertizat recent că guvernul rămâne fără bani şi a sugerat câteva soluţii: reducerea cu 10% a personalului de la stat şi creşterea taxelor pentru băuturi alcoolice şi jocuri de noroc. Însă, scrie Radio Praga, acesta ar fi doar vârful aisbergului. Ziarul LidovÈ noviny a informat că cei doi politicieni, din partidul ANO, au în plan reduceri de cheltuieli care vor lovi toate ministerele. Cel mai mult de suferit va avea ministerul transporturilor, care va primi de la buget cu 14 mld. coroane (542 mil. euro) mai puţin decât anul acesta. O lovitură puternică va primi şi ministerul agriculturii. iHned.cz sugerează că aceste amputări ar putea fi răspunsul la declinul de luna trecută al veniturilor din colectarea TVA. Acestea au fost cu aproape 3% mai mici decât cele din ianuarie 2018. Majorarea veniturilor din TVA este o parte centrală a politicii partidului ANO, unul din partenerii coaliţiei de guvernare. Bugetul a fost construit pe o estimare de creştere a PIB de 2,5% în 2019, iar preşedintele Consiliului Naţional pentru Buget Eva Zamrazilova a spus presei că această proiecţie s-ar putea dovedi doar teoretică. Ea a explicat că economia cehă este strâns legată de cea a Germaniei, care şi ea încetineşte.

În alte părţi din Europa, relaxarea restricţiilor bugetare este vizibilă în planurile bugetare de ceva vreme, însă abia acum, când economia europeană suferă de o încetinire neaşteptată, încurajarea acestei tendinţe a devenit una din principalele soluţii pentru evitarea unui regres serios, notează Financial Times. Mai mult prin accident decât prin intenţie, cred economiştii, stimulul este de această dată bine sincronizat cu evoluţia economiei.

Erik Nielsen, şef de cercetare la banca UniCredit, spune că această tendinţă arată că guvernele sunt conştiente de riscul ca perspectivele economice ale continentului să se înrăutăţească şi că Banca Centrală Europeană nu mai este singura opţiune pentru rezolvarea problemelor, mai ales a celor din sectorul industrial. „Este prea devreme pentru a fi optimist în legătură cu datele economice“, a spus el. „Însă în ministerele europene dispoziţia de a face ceva este foarte diferită faţă de anii de austeritate“. Stimu­lentele fiscale europene sunt departe de reducerile ample de taxe pentru companii efectuate de preşe­dintele american Donald Trump, dar sunt suficient de puternice pentru a face o diferenţă în evaluările organizaţiilor internaţionale. Comisia Europeană a explicat săptămâna trecută că alunecarea în recesiune va fi probabil evitată în parte datorită „politicii fiscale expansioniste“ a statelor membre.

La sfârşitul anului trecut, cele mai mari trei economii din zona euro, Germania, Franţa şi Italia, aveau în plan stimulente fiscale echivalente cu cel puţin 0,4% din PIB-ul naţional în 2019. Este un nivel apreciabil, însă egal cu doar un sfert din stimulul fiscal din SUA din perioada 2017-2019, potrivit cifrelor FMI.

Gândirea economică s-a aschimbat considerabil de la începutul deceniului, iar acum strategii economici sunt mai relaxaţi  cu ideea că statele acumulează datorii. Între timp, povara serviciului datoriei a scăzut, pe măsură ce creşterea economică s-a îmbunătăţit. De asemenea, economiştii sunt conştienţi de nevoia de a moderniza infrastructura îmbătrânită din multe state europene. Însă, deşi creşterea economică este ajutată prin stimuli, acţiunile nu sunt nici pe departe coordonate pentru a lupta contra încetinirii sau pentru a îmbunătăţi capacitatea de transport a continentului.

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a fost forţat de protestele anti-guvernamentale ale vestelor galbene să retragă majorările de taxe pe carburanţi care i-au scos pe şoferi în stradă. Împreună cu sprijin financiar adiţional pentru pensionarii săraci, această retragere umilitoare a împins  bugetul statului dincolo de limita de 3% din PIB stabilită prin tratatele UE. Conflictul guvernului italian cu Comisia Europeană creat de intenţia Romei de a relaxa fiscalitatea a fost doar temporar dezamorsat, însă politicienii de la Roma ştiu că este nevoie de o flexibilitate mai mare pentru majorarea veniturilor celor mai săraci şi pentru îndeplinirea promisiunilor electorale. Apoi, în Germania au fost introduse stimulente fiscale semnificative pentru investiţii chiar dacă Olaf Scholz, ministrul de finanţe al ţării, a insistat luna trecută că ţara sa va rămâne fidelă conceptului de Ñzero negru”, adică politicii de a avea întotdeauna excedent.

Unii economişti cer CE să se adapteze schimbării direcţiei vântului. Christian Odendahl, economist şef al think-tank-ului Centrul pentru Reformă Europeană, spune că este nevoie de regândirea regulilor bugetare, cele din prezent amplificând fazele de expansiune şi de cădere ale economiilor zonei euro. ÑRegulile fiscale ale Europei nu permit suficient stimul într-o recesiune şi dau voie la cheltuieli prea mari în perioadele de boom”, a spus el. ÑReformarea regulilor fiscale pentru protejarea investiţiilor şi prescrierea de politici contra-ciclice mai puternice ar fi de ajutor în actuala perioadă de încetinire.”