Când vine nota de plată? Deficitul comercial în 2018, un nou record postcriză: 15,1 mld. euro. Însă şi importurile şi exporturile sunt la un nivel istoric

Anul trecut exporturile de bunuri au crescut cu 8,1%, până la  67,7 mld. euro, dar importurile au avansat cu 9,6%, până la 82,8 miliarde de euro. Astfel că deficitul comercial s-a adâncit până la 15,1 miliarde de euro (un plus de 16,1% faţă de anul precedent), cel mai mare nivel din 2008 încoace, ultimul an de boom economic.

Deficitul comercial înregistrat în 2018 este cel prognozat de Comisia Naţională de Prognoză - 15 mld. euro. Deocamdată, lucrurile sunt încă sub control pentru că balanţa exporturilor de servicii este po­zitivă. Astfel, deficitul de cont curent ar ur­ma să însemne în 2018, potrivit Prog­no­zei, 9,1 mld. euro, echivalent a 4,5% din PIB.

Simulările Prognozei urmează însă să fie confirmate sau infirmate mâine de Banca Naţională a României, care va publica datele despre balanţa de plăţi pe 2018. La 11 luni din 2018, deficitul de cont curent a fost de 8,7 mld. euro, comparativ cu 5,4 mld. euro în aceeaşi perioadă a lui 2017 (un plus de 61%).

Anul trecut leul s-a depreciat moderat faţă de euro, cu 1%, de la 4,65 de lei pentru un euro la începutul anului, la 4,7 lei euro la începutul acestui an.

Importurile au continuat să crească şi anul trecut peste exporturi. Dar şi unele, şi altele au ajuns la la vârfuri istorice pe măsură ce şi PIB-ul României avansează în ritmuri bune de câţiva ani – o creştere de 6,9% în 2017, de pildă, şi una de aproxi­ma­tiv 4% anul trecut. Totuşi, spre deose­bire de ţările vecine, România nu reuşeşte să intre pe plus cu balanţa comercială, ceea ce înseamnă că avansul economiei este încă deasupra potenţialului ei de creştere. Totuşi a­van­sul importurilor s-a mai temperat, de la o creştere de 31%, an/an, în 2017, la 9,1% anul tre­cut. Exporturile au dec­­e­lerat şi ele de la un plus de 12,3% în 2017, an/an, la 8,1% anul trecut.

Potrivit lui Andrei Rădulescu, director de analiză macroe­co­nomică al Băncii Transil­vania, dina­mica exporturilor (şi de bunuri şi de servicii) va decelera anul acesta până la 5,3% ca urmare a maturităţii ciclului eco­no­mic din zona euro, a tensiunilor co­mer­ciale globale şi a evoluţiei cursului real efec­tiv al leului. De asemenea, crede eco­nomistul, şi dinamica impor­tu­rilor se va atenua până la 5,8% în acest an, ca urmare a rebalansării politi­ci­lor economice interne.

Comisia Naţională de Prognoză vede lucrurile ceva mai bine – exporturi cu un plus de 8,6% şi importuri cu un plus de 9,2% (deficitul comercial urmând să urce la 16,9 mld. euro). Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar urma să coboare la 3,3% din PIB (7,2 mld. euro) ca urmare a unui răspuns mai bun al exporturilor de servicii.

Potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute în 2018 de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,3% la export şi 38,0% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi respectiv 30,5% la import). Valoarea schimburilor intra – UE 28 de bunuri în anul 2018 a fost de 52 de miliarde euro la expedieri şi de

61,8 miliarde euro la introduceri, repre­zen­tând 76,7% din total exporturi şi 74,7% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra–UE 28 de bunuri în anul 2018 a fost de 15,7 mld. euro la exporturi şi de 21 mld. euro la importuri, reprezentând 23,3% din total exporturi şi 25,3% din total importuri.