BNR vrea să spună adevărul economic. Isărescu: S-a dat prea mult şi economia începe să se corecteze. „Nu dorim să trecem la măsuri unilaterale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale.“
Încrederea consumatorilor arată că se produce deja o corecţie la nivelul economiei, iar BNR nu doreşte să treacă la măsuri unilaterale şi să facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, fiind necesare reforme structurale, după cum a indicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
El a arătat că BNR susţine creşterea consumului şi a veniturilor, însă este important dozajul, precum şi realizarea investiţiilor.
„Suntem pentru creşterea consumului, a veniturilor, dar atenţie la dozaj. Această instituţie se ocupă cu echilibrele. Ce se doreşte? Să închidem ochii, să ne facem că nu vedem cifrele? Acestea arată clar că s-a dat prea mult în economie. Şi economia se corectează. Încrederea consumatorilor arată că o anumită corecţie are loc. Că are loc în an electoral, asta este. Această instituţie este făcută ca să spună adevărul economic. Şi adevărul economic este dureros. Nu dorim să trecem la măsuri unilaterale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale“, a declarat ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Guvernatorul BNR a arătat că inflaţia este „sub control“, dar a adus în discuţie adâncirea deficitelor şi declinul investiţiilor.
Rata anuală a inflaţiei a reintrat în intervalul ţintit în ultimul trimestru din 2018, în linie cu prognoza BNR, coborând la 3,27% la finele anului trecut, Iar pentru 2019, BNR estimează o inflaţie de 3%. Deficitul bugetar s-a apropiat anul trecut de 3% din PIB, în timp ce deficitul de cont curent se îndreaptă spre 4% din PIB.
„BNR nu se ocupă cu creşterea PIB, ci cu echilibrele macroeconomice. Noi suntem economişti, nu sociologi, nici politicieni. Datoria noastră este să vedem cât poate să ducă economia, ca să nu se rupă, cum spuneam şi în urmă cu 10 ani. Cât poate economia să ducă în condiţii de echilibru. Aceasta este preocuparea noastră. Este greu. Mai uşor este să promiţi creşteri de salarii.“
În ultimii ani salariile au fost pe un trend ascendent, susţinând creşterea cererii interne, bazată mult pe importuri, astfel că deficitul extern s-a adâncit.
„Adâncirea deficitului contului curent este asociată bunurilor de consum. Foarte bine că s-au majorat veniturile. Însă, dacă imporţi masiv bunuri de consum, înseamnă că ai rupt o corelaţie între capacitatea internă de producţie şi cererea internă. Se vede şi pe stradă, sunt mai multe maşini decât capacitatea autostrăzilor. Din când în când se face o ajustare, o corecţie. O face piaţa pentru că piaţa este nemiloasă.“