Producţia industrială a crescut sub aşteptări în 2018, iar perspectivele nu sunt bune având în vedere norii care se strâng deasupra economiei Europei

„Deteriorarea producţiei industriale din România pe parcursul ultimelor trimestre este convergentă cu evoluţiile din principalele ţările membre ale zonei euro (Germania, Franţa, Italia şi Spania). Conform estimărilor econometrice elaborate, producţia industrială a evoluat sub ritmul potenţial pentru a patra lună la rând în decembrie, evoluţie care exprimă faptul că ne apropiem de finalul ciclului investiţional postcriză. Ne aşteptăm la persistenţa unui climat investiţional dificil pe plan intern în trimestrele următoare, pe fondul deteriorării climatului macroeconomic din zona euro şi incertitudinilor din sfera politicii economice interne”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, într-un raport către investitori.

În 2017, producţia industrială a României a avut un avans spectaculos de 8,2%, cea mai mare creştere din ultimii 15 ani, iar analiştii au privit cu optimism producţia industrială din 2018, pe fondul avansului economic sănătos din UE, principala destinaţie a exporturilor româneşti, dar mai ales datorită avansului Germaniei.

Datele pe anul acesta arată o situaţie diferită, cu o economie a Germaniei în decelerare şi cu Italia în recesiune tehnică, dar şi o previziune de creştere economică pentru Uniunea Europeană redusă. De ase­menea, rămâne vulnerabilitatea produc­ţiei industriale din România fără valoare adăugată. Creşterea economică de anul acesta pe care mizează guvernul a fost anunţată de către Comisia de Prognoză la 5,5%, cu o contribuţie a industriei la creştere de 1,3%, de la 1,1% anul trecut. Exporturile, la care industria contribuie cu 80-90%, sunt aşteptate să crească în 2019 cu 8,6%.

Primele trei ţări partenere la export ale României se vor confrunta cu o decelerare a economiei. Anul trecut, Germania a fost principalul partener la export al României, aproape un sfert din exporturile româneşti având ca destinaţie această ţară. Exporturile către Italia, al doilea cel mai mare partener de export al României, au reprezentat 11,3% din totalul exporturilor româneşti. Exporturile către Franţa au totalizat 7% din totalul exporturilor din România.

La începutul lunii ianuarie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza iniţială de creştere economică în 2019, atât la nivel mondial, cât şi la nivel european.

Germania, principalul partener comer­cial al României, se va confrunta de aseme­nea cu o decelerare a economiei, pentru care FMI a făcut cea mai mare revizie în jos dintre toate ţările dezvoltate. Astfel, FMI previzionează pentru cea mai mare economie a Europei o creştere economică în 2019 de 1,3%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară de  1,9% şi în scădere 0,3 puncte procentual faţă de estimarea pentru 2018.

De asemenea, FMI a redus prognoza şi pentru alţi parteneri comerciali importanţi, pentru România, Franţa şi Italia, cu 0,1, respectiv 0,4 puncte procentuale. Astfel, economia Franţei ar urma să crească cu 1,5% în 2019, la acelaşi nivel din 2018, în timp ce economia Italiei va creşte cu 0,6% faţă de estimarea de 1% în 2018. Creşterea economică a zonei euro ar urma să fie de 1,6%, în scădere faţă de prognoza anterioară de 1,9%.

Economia Italiei a intrat deja în recesiune tehnică după ce datele oficiale arată că aceasta s-a contractat cu 0,2% în ultimul trimestru din 2018.

Revizuirea negativă la nivel mondial vine în contextul în care cererea a scăzut în Europa, dar şi din cauza fluctuaţiilor de pe pieţele de capital.

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 3,5%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (plus 4,3%). Industria extractivă a scăzut cu 0,2%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a rămas la acelaşi nivel cu cel din anul anterior.